INTERVIU Eurodeputatul Andi Cristea: Chişinăul, cel mai mare beneficiar al fondurilor UE
0
Eurodeputatul Andi Cristea arată că Republica Moldova este performerul regiunii în relaţia cu Uniunea Europeană, primeşte cei mai mulţi bani de la Bruxelles pe cap de locuitor, însă nu reuşeşte să îşi aleagă un guvern pro-european – deşi partidele pro-europene au câştigat alegerile.
Membru al grupului social-democraţilor din Parlamentul European, deputatul Andi Cristea ne-a acordat un interviu în care ne-a explicat evoluţia relaţiei dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană prin intermediul Politicii Europene de vecinătate.
Ce înseamnă Politica Europeană de Vecinătate pentru Republica Moldova?
Foarte sintetic, politica europeană de vecinătate, în general, reglementează relaţiile Uniunii Europene cu 16 state vecine din flancurile de est si sud. Republica Moldova se numără printre vecinii estici, aderând oficial la PEV în 2005, urmare a semnarii Planului de Acţiuni cu UE.
Orice chestiune legată de aderarea la Uniunea Europeană trebuie abordată în directă legătură de calitatea reformelor. PEV este un instrument util, de etapă. În 2011, Politica Europeană de Vecinătate a fost revizuită, în 2015 este loc de reforma. Această decizie nu înseamnă decât o adaptare la contextual geopolitic şi regional. Constatăm că lumea şi situaţia regional au o dinamică aparte, conducând la modificări accentuate.
Principala preocupare pentru Chişinău trebuie să rămână drumul către prosperitate, stabilitate, servicii şi standarde sociale mai înalte pentru cetăţenii Republicii Moldova. Într-un cuvânt, reformele pro-europene trebuie continuate. Şi nu trebuie continuate pentru că aşa spune Uniunea Europeană, ci, pentru că este voinţa liber exprimată de cetăţenii Republicii Moldova. Scopul final, de dorit cât mai repede, în aceste vremuri tulburi, este ancorarea Republicii Moldova în portul stabilităţii - Uniunea Europeană.
De ce trebuie continuate reformele? Pentru că reformele – care nu sunt un scop în sine, ci un instrument – reprezintă cea mai sigură cale de pregătire a societăţii pentru stabilitate şi prosperitate. Mai mult, reformele au fost stimulate de PEV prin câteva sute de milioane de euro. Altfel spus, pe lângă recomandarea de a realiza reforme, există şi o suţinere financiară. Nu trebuie ignorat faptul că, prin Instrumentul European de Vecinatate, şi prin aplicarea principiul more for more, susţinerea financiară va creşte.
Bani europeni pentru Chişinău
Cum apreciaţi eficienţa Politicii Europene de Vecinătate în prima ei fază dintre 2007-2013 pentru Republica Moldova?
O astfel de întrebare ar necesita un răspuns detaliat şi complex, cu o analiză pentru fiecare domeniu de cooperare în conformitate cu criterii de referinţă obiective. Acesta este, de exemplu, scopul rapoartelor anuale intermediare elaborate de către Comisia Europeană pentru fiecare ţară parte a PEV.
Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de asistenţă al UE pe cap de locuitor la nivel mondial. Este o realitate care nu poate fi infirmată. Există totuşi şi un motiv. Atenţia şi susţinerea acordată de Uniunea Europeană este pentru că vede o şansă reală pentru Republica Moldova.
Prefer însă, să evidenţiez câteva aspecte concrete relevante pentru subiectul în discuţie.Fondurile investite de către Uniunea Europeană pentru a asista şi sprijini Republica Moldova au crescut de la 23 de milioane de euro (în 2006) la 135 milioane de euro (în 2013). Pentru anul 2015 se previzionează alocarea unei sumei mult mai mari care reflectă, în mod obiectiv, progresele înregistrate, dar şi angajamentul şi ambiţia din partea Republicii Moldova.
Urmare a eforturilor depuse de către autorităţile de la Chişinău, în perioada 2007-2013, din aprilie 2014 călătoria fără viză a devenit o realitate pentru cetăţenii săi.
În termeni foarte practici, aceasta înseamnă că cetăţenii Republicii Moldova sunt primii din peste 75 milioane de cetăţeni din ţările Parteneriatului estic care pot călătorii în UE fără viză. Republica Moldova a aderat la spaţiul aerian comun, iar călătoria cu avionul în afara ţării a devenit mai ieftină.
Reducerea dependenţei energetice
Un alt domeniu concret de cooperare este cel al energiei. Toate ţările Uniunii Europene lucrează din greu pentru a reduce dependenţa energetică şi, prin urmare, pentru a găsi o modalitate de scădere a preţurilor la energie. Cooperarea în domeniul energiei presupune creşterea competitivităţii pentru sectorul industrie, îmbunătăţirea nivelului de trai pentru cetăţeni, şi securitatea energetică pentru ţară în ansamblu. Acesta este motivul pentru toate ţările UE depun eforturi pentru a asigura diversificarea surselor de energie, pentru identificarea unor surse alternative de alimentare cu energie.
Republica Moldova, dependentă în special de importurile de gaze din Federaţia Rusă, se confruntă cu aceeaşi provocare. În luna august premierul Leancă, premierul Ponta şi comisarul Oettinger au inaugurat interconectorul de gaz Iaşi-Ungheni. Interconectorul, având o lungime de 42 km, este singurul gazoduct care leagă Republica Moldova şi UE. Mai mult, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova va fi capabilă a achiziţiona gaz natural direct de pe pieţele UE şi internaţionale. Să nu uităm faptul că până în prezent Republica Moldova a depins 100% de importurile de gaz de la un singur furnizor. UE a alocat deja 10 milioane de euro pentru construirea extensiei Ungheni-Chişinău a gazoductului Iaşi – Ungheni. Acest lucru înseamnă oferirea de avantaje concrete pentru populaţie prin scăderea costurilor cu energia, dar şi creşterea securităţii energetice. Lucrurile nu se fac peste noapte, este un proces în desfasurare, din păcate cu tot soiul de piedici din partea celor care nu au motive de bucurie văzând Republica Moldova conectându-se energetic spre vest.
În pofida crizei economice mondiale, comerţul bilateral dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova a crescut cu o treime. În perioada 2007-2013, economia Republicii Moldova a crescut, în medie, cu 4% pe an. În clasamentul Băncii Mondiale, Republica Moldova a urcat zece locuri.
Performerul de la graniţa de est
Într-o singură frază cheie: Republica Moldova este practic performerul ţărilor din cadrul PEV. Uniunea Europeană continuă să fie cel mai mare partener de dezvoltare al Republicii Moldova iar, în anii următori, există şanse reale şi concrete de a obţine mai mult sprijin din partea UE. Afirmaţia mea are în vedere faptul că bugetul Uniunii Europene pentru politica europeană de vecinătate pentru anii 2015-2020 va fi mărit. Obiectivul principal va fi promovarea reformelor politice, economice şi sociale în vecinătate şi susţinerea priorităţilor care au fost convenite în planul de acţiuni pentru vecinătate, alinierea standardelor şi politicilor la cele ale UE.
Astăzi, Republica Moldova este cel mai mare beneficiar de asistenţă al UE pe cap de locuitor la nivel mondial. Este o realitate care nu poate fi infirmată. Există totuşi şi un motiv. Atenţia şi susţinerea acordată de Uniunea Europeană este pentru că vede o şansă reală pentru Republica Moldova. Spre deosebite de multe ţări, Republica Moldova poate şi, sunt ferm convins, că va reuşi. Restul, însă, depinde de Chişinău.
Progrese fără precedent
Care au fost punctele slabe şi care au fost punctele tari ale Politicii Europene de Vecinătate?
În mare parte, PEV a fost capabil să răspundă ambiţiilor şi aspiraţiilor cetăţenilor şi autorităţilor din ţările vizate de această politică. Urmărind întocmai principiile sale fundamentale (diferenţiere şi "mai mult pentru mai mult"), PEV a fost în măsură să recompenseze progresul şi determinarea în procesul de reformă, prin continuarea investiţiilor şi printr-o agendă comună ambiţioasă bilaterală. Astfel, Republica Moldova a fost capabilă să facă progrese fără precedent. Cea mai obiectivă şi concretă dovadă este faptul că, în 2014, UE şi Republica Moldova au recunoscut progresele enorme făcute şi au decis să stabilească o agendă şi mai ambiţioasă de obiective comune. Acesta este motivul pentru care a fost semnat un Acord de Asociere, inclusiv creearea unei zone de liber schimb. Astăzi, UE şi Republica Moldova sunt mai aproape decât oricând. Iar această călătorie este departe de a fi încheiată.
O slăbiciune a PEV a fost legată de vizibilitate şi de comunicarea externă a rezultatelor înregistrate. De multe ori este dificil pentru populaţie să vadă impactul real, imediat, al proiectelor şi politicilor UE convenite de Chişinău şi Bruxelles. Acest lucru, de multe ori, este din cauza unei comunicării insuficiente din partea UE şi a autorităţilor naţionale competente; uneori este dificil să ai o reprezentare concretă a reformelor puse în aplicare. Un alt obstacol este şi incapacitatea de a cuantifica cu uşurinţă impactul reformelor în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor, pentru a evalua gradul de transformare şi efectele pe termen lung ale acestor măsuri implementate.
Respect pentru reguli
Cum apreciaţi procesul de revizuire al Politicii Europene de Vecinătate aflat în curs? Ce ar trebui introdus în Politica Europeană de Vecinătate spre beneficiul Republicii Moldova?
Lumea în care trăim şi, mai ales, regiunea în care trăim, cunoaşte o schimbare accelerată. Trebuie să ne pregătim, atât Uniunea Europeană, cât şi ţările vizate de PEV pentru a răspunde provocărilor unor vremuri noi în termeni de stabilitate, securitate şi prosperitate. Asta presupune o dovadă de realism, dar şi necesitatea de a rămâne fideli planurilor pe care le avem pentru a face un management eficient al asteptarilorpopoarelor noastre.
Anul 2014 a însemnat alegeri cheie în câteva din statele vizate de Parteneriatul Estic şi, mă refer, cu prioritate, la Republica Moldova, dar şi la Ucraina. Nu se pune imediat problema extinderii, dar este încurajat puternic progresul pe calea reformelor, progresul pe drumul european. Europa nu uită de statele vecine şi cu cât vor apărea provocări geopolitice împotriva acestor state, cu atât Europa şi statele membre vor fi şi mai ferme.
În ceea ce priveşte reformele, ele pregătesc, de facto, societăţile pentru un respect clar pentru reguli, pentru o economie funcţională şi pentru un stat de drept consolidat. Pot spune, în perfectă cunoştinţă de cauză, ca şi român, cât de mult contează aceste lucruri.
Noua Comisie Europeană este hotarată să revizuiască actualul PEV până la sfârşitul acestui an. Parlamentul European va adopta un raport în prima jumătate a anului 2015, în scopul de a da semnalul de începere al procesului de revizuire. Sunt responsabilul de dosar în numele Grupului social-democratilor europeni, ca raportor din umbră. Suntem încă în faza incipientă şi este prea devreme pentru a evalua revizuirea în sine.
Cu toate acestea, există o serie de elemente asupra cărora am o părere personală puternică, precum şi dorinţa ca acestea să se regăsească în noul plan al PEV: problema comunicării şi a vizibilităţii. Eforturile şi demersurile UE, dar şi ale Republicii Moldova nu sunt suficient de vizibile. UE nu a reuşit de multe ori să explice acţiunile sale, prin prisma mesajului transmis, dar şi a limbajului folosit. Cetăţenii au dreptul şi trebuie să fieinformaţi în mod exact şi corect. Din păcate, astăzi, acest lucru nu se întâmplă întotdeauna. De prea multe ori, în procesul de comunicare intervin factori de manipulare, instrumentalizare pentru interesul politic, obiectivele partizane, campania electorală sau considerente geopolitice. Un exemplu în acest sens îl constituie propaganda agresivă rusă sau pro-rusă din ultimele luni, care are ca scop deturnarea Republicii Moldova de la traseul său european.
Scopul: aderarea la UE
Problema securităţii naţionale şi regionale. Dimensiunea conflictelor “îngheţate” sau active, este din ce în ce mai importantă. În prezent sunt semnate Acorduri de Asociere ale UE cu trei ţări care împărtăşesc această provocare (Ucraina, Georgia şi Republica Moldova). La acestea se vor alătura Armenia, Azerbaidjan şi Nagorno-Karabah. Poate că PEV va ţine cont şi de aceste aspecte.
Problema ‘triunghiului’. Am fost întotdeauna un fan al geometriei. Nu se poate ignora rolul şi interesele ţărilor terţe în vecinătatea UE. Şi, acest lucru trebuie să fie abordat în relaţiile bilaterale dintre UE şi ţările terţe în cauză.
Politica Europeană de Vecinătate evită problema aderării la UE: nu închide uşile, dar nici nu le deschide clar. Mă tem că, în relaţia cu ţări precum Republica Moldova, pierdem din vedere obiectivul strategic pe termen lung. Acordul de Asociere nu este scopul final al relaţiilor dintre UE şi Republica Moldova, nu este sfârşitul drumului, nu este etapa finală. Cu toate acestea, de multe ori nu este clar care este acest obiectiv final.
Problema aderării la spaţiul şi structurile UE. PEV evită problema aderării la UE: nu închide uşile, dar nici nu le deschide clar. Mă tem că, în relaţia cu ţări precum Republica Moldova, pierdem din vedere obiectivul strategic pe termen lung. Acordul de Asociere nu este scopul final al relaţiilor dintre UE şi Republica Moldova, nu este sfârşitul drumului, nu este etapa finală. Cu toate acestea, de multe ori nu este clar care este acest obiectiv final. Şi aici mă refer la cel mai puternic instrument de politică externă a Uniunii Europene şi expresia puterii sale de transformare finala: perspectiva pentru o ţară să adere, în condiţiile prevăzute de articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, dacă împărtăşeşte principiile noastre de libertate, democraţie şi respectarea statului de drept. Un partener precum Republica Moldova are nevoie de o perspectivă clară şi este rolul meu şi al Parlamentului European pentru a vă asigura că UE şi statele sale membre vor depune toate eforturile pentru a răspunde acestei provocări. Trebuie de asemenea să ne asigurăm, atât la Bruxelles cât şi la Chişinău, că Republica Moldova va reuşi în drumul său european, în conformitate cu interesele legitime ale cetaţenilor acestei ţări. UE ar trebui să crească angajamentul cu privire la perspectivele pe care le oferă. Parteneriatele noastre trebuie să fie adaptabile, flexibile si capabile de a reacţiona şi evolua în concordanţă cu realităţile obiective, astfel încât să poată oferi unui stat precum Republica Moldova perspective clare de aderare, pe baza meritelor şi a progreselor şi rezultatelor înregistrate.
Cooptarea anti-europenilor
Cum vedeţi actualele evoluţii politice de la Chişinău şi negocierile pentru formarea unui nou Guvern?
Am urmărit cu atenţie campania electorală, am fost prezent la Chişinau şi satele din Republica Moldova la alegeri, fiind parte a misiunii internaţionale de observatori. În calitate de preşedinte al Comitetului parlamentar de asociere a Parlamentului European nu pot fi simpatizantul vreunei tabere politice anume de la Chişinău. Sunt, însă, interesat de rezultatul politicilor autorităţilor de la Chişinău. De la acestea aştept să văd rezultate pozitive în ceea ce implementarea agendei de asociere dintre Republica Moldova şi UE.
Aşteptările Parlamentului European sunt fireşti, colegii mei nu înţeleg cum se poate ca după 50 de zile de la alegeri să nu fie format Guvernul şi, în acelaşi timp, nu concep cum este posibil, după rezultatul alegerilor, când cele trei partide proeuropene au obţinut majoritatea, să existe discuţii despre cooptarea la guvernare, într-o formulă sau alta, a unui partid antieuropean care până mai ieri se împotrivea semnării, apoi dorea denunţarea Acordului de Asociere. Este un joc incredibil de periculos pentru parcursul european şi faţă de aşteptările şi voinţa cetăţenilor exprimate clar la vot - vectorul european.
Din punctul nostru de vedere, consensul naţional trebuie construit între societatea civilă şi reprezentanţii politici, deschizând calea pentru măsuri comune necesare pentru a garanta răspunsuri îndrăzneţe la cerinţele, nevoile şi aspiraţiile cetăţenilor.
Sper ca negocierile politice să se încheie rapid şi să se formeze un nou executiv care să continue eforturile şi ambiţiile guvernului anterior de reformă politică în beneficiul ţării şi al cetăţenilor.
Se încarcă comentariile...
