IPRE: Spaţiul informaţional online din Moldova continuă să fie afectat de propaganda rusă

Experţii Institutului pentru Politici şi Reforme Europene (IPRE) au constatat că mass-media care promovează în Moldova interesele Federaţiei Ruse şi-au mărit numărul ştirilor manipulatorii pe parcursul ultimilor trei ani. Fenomenul propagandei mediatice ruseşti reprezintă una din principalele provocări pentru spaţiul informaţional al R. Moldova, iar acţiunile autorităţilor continuă să fie insuficiente pentru a opri propaganda externă prorusă.

Nota analitică IPRE are la baza o analiză a conţinutului ştirilor şi articolelor publicate pe parcursul ultimilor ani, publicate de trei surse media online ruseşti prezente în Republica Moldova (Sputnik.md, KP.md, Vedomosti.md). 

Analiză arată că aceste instituţii de presă promovează activ informaţii manipulatorii care propagă interesele Kremlinului în spaţiul mediatic din ţara noastră. În total au fost analizate 652 de link-uri, plasate în perioada anilor 2015-2017, pe site-urile www.sputnik.md (308 link-uri), www.kp.md (231 link-uri) şi www.vedomosti.md (113 link-uri)

Totodată, pe parcursul ultimilor trei ani, portalul sputnik.md a publicat în 2015 – 63 de articole cu tentă propagandistică, în 2016 – 106, iar în 2017 – 139. La rândul său, kp.md a scris în 2015 – 69 de materiale pro-Rusia, în 2016 – 72, iar în 2017 – 90 (fig. 2). O altă caracteristică specifică este că majoritatea articolelor publicate în mass-media analizată nu sunt semnate de autori.  

Primul loc la numărul de articole publicate de autori anonimi îl deţine portalul sputnik.md, care a distribuit doar 12 articole semnate de autori şi 296 de anonimi.

În cadrul cercetării au fost analizate trei subiecte centrale care au fost: Războiul din Siria, Implicarea Federaţiei Ruse în procesele electorale din alte ţări, problema energetică şi Interesele Federaţiei Ruse. Astfel, pe primul subiect portalul sputnik.md a publicat cele mai multe articole – 220, despre implicare în alegeri şi atacurile cibernetice s-au publicat 23 articole, iar despre interesele Federaţiei Ruse şi livrările de gaze – 65. Ziarul şi portalul kp.md a publicat pe subiectul conflictului din Siria 141 articole, pe cel al alegerilor – 38 şi pe cel energetic – 52. De asemenea, vedomosti.md a publicat 62 de articole pe subiectul sirian, 13 pe cel al alegerilor şi 38 pe cel energetic (fig.3).

„În materialele publicate de mass-media care promovează interesele Federaţiei Ruse în Republica Moldova sunt transmise sistematic şi promovate intens mesaje anti-americane, anti-europene şi anti-occidentale. Aceasta se face cu scopul de a influenţa atitudinile şi convingerile cetăţenilor moldoveni, încercând să promoveze ideea că doar Federaţia Rusă este capabilă să rezolve cele mai mari probleme din întreaga lume. Aceste mesaje au un caracter propagandistic pronunţat, iar tehnicile de manipulare folosite sunt cele mai diverse”, consideră Simion Ciochină, autorul notei analitice.
 
Potrivit analizei IPRE, cu toate că în ultimii ani, atât autorităţile, cât şi societatea civilă, au făcut mai mulţi paşi în combaterea acestui fenomen, sunt necesare eforturi suplimentare. Iată câteva direcţii susţine de expertul IPRE, care trebuie explorate în continuare:

• Stabilirea unui mecanism de monitorizare, identificare şi sancţionare a surselor media on-line care promovează conţinut mediatic cu vădită tentă propagandistică;
• Promovarea transparenţei proprietarilor şi surselor de finanţare a surselor media on-line;
• Identificarea în cooperare cu organizaţiilor internaţionale şi organizaţii neguvernamentale de profil a acţiunilor pentru protejarea spaţiului informaţional al Republicii Moldova de fenomenul mediatic propagandistic intern şi extern;
• Introducerea în curricula şcolară a unei noi discipline, care ar dezvolta gândirea critică şi va dezvolta educaţia mediatică în rândul tinerilor;
• Dezvoltarea campaniilor de deconspirare a surselor mass-media care promovează dezinformarea.

Nota Analitică a fost elaborată în cadrul proiectului IPRE „Analize Tematice a politicilor publice”, realizat cu susţinerea Fundaţiei Konrad Adenauer (KAS) în Republica Moldova. Opiniile reflectate în prezenta publicaţie aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat opinia KAS.