Legile Big Brother de Rusia

Irina Iarovaya este deputat în Duma de Stat a Rusiei din partea partidului de guvernare „Rusia Unită”, începând cu anul 2007, după ce în perioada 1997-2007 fusese deputat în Consiliul Regional al regiunii Camciatka din partea partidului de dreapta „Iabloko” (Mărul) şi se opusese cu vehemenţă politicilor „Rusiei Unite”. FOTO: kp.ru.

În această vară, corpul legilor care reglementează securitatea naţională a Rusiei s-a extins cu încă două legi, grupate în ceea ce s-a numit „pachetul Iarovaya”. Principala iniţiatoare a celor două legi este deputata Dumei de Stat Irina Iarovaya, ceilalţi iniţiatori fiind deputaţii Aleksei Puşkov (cunoscut diplomat şi jurnalist rus), Nadejda Gherasimova şi senatorul Viktor Ozerov.

Cele două legi conţin prevederi care majorează pedepsele pentru activităţile de terorism şi extremism, introducerea unor noi interdicţii pentru părăsirea ţării şi intrarea în ţară, introducerea noţiunii de „terorism internaţional”, permiterea citirii corespondenţei electronice în cadrul anchetei, introducerea răspunderii penale pentru abţinerea de la denunţarea unui suspect, precum şi înăsprirea reglementării activităţii grupurilor religioase, introducându-se pedepse pentru ”activitatea misionară ilegală”.

Mai concret, în Codul Penal al Rusiei sunt introduse trei noi infracţiuni: neanunţarea autorităţilor despre o potenţială infracţiune cu caracter terorist, complicitatea la o activitate extremistă şi comiterea unui act de terorism internaţional. De asemenea, operatorii de telecomunicaţii sunt obligaţi să stocheze apelurile şi mesajele abonaţilor pentru o perioadă stabilită de guvernul Federaţiei Ruse, însă nu mai mult de 6 luni, iar informaţiile despre recepţionarea, transmiterea, primirea şi prelucrarea mesajelor şi apelurilor urmează a fi stocate pentru o perioadă de 3 ani.

Legile au fost promulgate de preşedintele Vladimir Putin pe data de 20 iulie, însă prevederile privind stocarea apelurilor şi mesajelor vor intra în vigoare peste 2 ani, pe 20 iulie 2018.

Conform calculelor efectuate de Poşta Rusiei şi de principalii operatori de telefonie mobilă, costurile implementării legilor din „pachetul Iarovaya” se vor apropia de 2,9 trilioane de ruble (peste 41 miliarde de euro), inclusiv 500 de miliarde necesare Poştei Rusiei, 180 de miliarde care vor fi cheltuite de alţi operatori de poştă şi companii de logistică, şi 2,2 trilioane în cheltuieli ale operatorilor de telefonie mobilă.  

După adoptarea în Dumă a celor două legi, a început să se vorbească despre principalul impediment care stă în calea implementării lor. Într-o perioadă de jumătate de an (durata maximă a stocării apelurilor şi mesajelor), în Federaţia Rusă sunt create 50 de miliarde de mesaje SMS, 700 de miliarde de minute de conversaţii telefonice, şi 6 exaocteţi (6 miliarde de gigaocteţi) de trafic pe internet. S-a estimat că pentru a putea fi asigurată stocarea în primele 6 luni, va fi necesară o capacitate de stocare de 1,1 exaocteţi. Vice-ministrul Dezvoltării Economice a Rusiei, Oleg Fomicev, a anunţat că dotările tehnice necesare pentru a asigura un asemenea efort de păstrare de date nu există nu numai în Rusia, ci în întreaga lume. În acelaşi timp, ministrul Comunicaţiilor, Nikolai Nikiforov, a recunoscut că industria rusă nu dispune de capabilităţile necesare pentru a putea produce spaţiile necesare de stocare. Cu toate acestea, preşedintele Putin a transmis guvernului rus sarcina de a începe într-un termen cât mai scurt producerea tehnologiilor necesare. Costurile demarării acestei producţii în Federaţia Rusă pot ridica factura implementării pachetului Iarovaya cu alte miliarde de euro.

Atât Poşta Rusiei, cât şi operatorii de telefonie mobilă vor fi nevoiţi să ridice preţurile serviciilor pe care le acordă de cel puţin două ori, după cum s-a anunţat deja în presă, ceea ce a dus la scăderea cotaţiilor acţiunilor principalelor companii operatoare de telefonie mobilă în zilele care au trecut de la intrarea în vigoare a legii.

Conţinutul legilor din pachetul Iarovaya pune la dispoziţia autorităţilor noi posibilităţi de a urmări legal activităţile de „extremism”, care în acest moment presupun inclusiv criticile aduse regimului lui Vladimir Putin şi denunţarea infracţiunilor acestuia în interiorul şi în afara Rusiei.

În coroborare cu înfiinţarea Gărzii Naţionale a Rusiei, despre care vom mai vorbi cu altă ocazie, legile de control asupra telecomunicaţiilor şi de înăsprire a controlului asupra internetului, reprezintă încă o verigă, foarte importantă, în lanţul consolidării regimului autoritar din Rusia.