Litvinenco, despre sesizarea lui Stoianoglo la Curtea Constituţională: „S-a arătat practic bătut în lupta cu corupţia”

Sergiu Litvinenco, ministrul Justiţiei

Ministrul Justiţiei, Sergiu Litvinenco este de părearea că „e simbolic faptul că procurorul general, Alexandr Stoianoglo, nu mai vrea să participe la şedinţele Consiliului Suprem de Securitate”, într-o ţară în care corupţia a fost declarată drept principala ameninţare la adresa securităţii, transmite IPN.

Declaraţia ministrului vine după ce Procuratura Generală a anunţat că Alexandr Stoianoglo a depus o sesizare la Curtea Constituţională, în care cere să fie declarate neconstituţionale normale care prevăd că procurorul general este membru al Consiliului Suprem de Securitate.

„Prin aceasta s-a arătat practic bătut în lupta cu corupţia. Nu este primul şi nici ultimul înalt demnitar care a cedat. Poate totuşi Alexandr Stoianoglo decide să-i lase posibilitatea următorului procuror general să poată participa la şedinţele CSS? Societatea mizează foarte mult pe implicarea procuraturii în acest proces. Mai mult, este chiar obligaţia acesteia. Dar nu poţi să impui omul dacă nu vrea şi dacă nu poate...”, a scris Sergiu Litvinenco pe Facebook.

Decizia de a sesiza Înalta Curte survine ca urmare a ultimei şedinţe a Consiliului Suprem de Securitate, din 10 august, în cadrul căreia, preşedintele CSS, Maia Sandu, i-ar fi reproşat procurorului general lipsa urmăririlor penale ale mai multor persoane, inclusiv reprezentanţi ai actualei opoziţii parlamentare, solicitând, în acelaşi timp, raportarea mai multor cauze penale pendinte, precizează un comunicat de presă al Procuraturii Generale. 

Procuratura consideră o atare abordare ca fiind inadmisibilă şi contrară legii, prin care se aduce atingere separaţiei şi echilibrului puterilor în stat şi, prin urmare, nu poate fi tolerată pe viitor. Analizând subiectul, Procuratura a constatat că, iniţial, Legea securităţii statului nr.618 din 31.10.1995 nu prevedea calitatea procurorului general de membru din oficiu al CSS. Modificările au fost operate la propunerea unui grup de deputaţi ai fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat (iniţiativa legislativă nr.436 din 23.11.2016). Potrivit PG, atât sub aspect procedural, la acel moment, Parlamentul a încălcat normele Constituţiei în partea procesului de legiferare, cât şi în fond, legea contravine Legii Supreme, democraţiile moderne necunoscând astfel de practici.