Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. INTERVIU cu europarlamentarul USR PLUS Ramona Strugariu

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Europarlamentarul USRPLUS, Ramona Strugariu
Europarlamentarul USRPLUS, Ramona Strugariu

Uniunea Europeană are nevoie de Republica Moldova, de pro-europenismul ei, atunci când există o dorinţă autentică de a construi şi a păstra o agendă curajoasă şi reformistă, a declarat, într-un interviu acordat pentru PressHUB, vicepreşedintele Delegaţiei la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, europarlamentarul USRPLUS, Ramona Strugariu.

De asemenea, aceasta a mai vorbit pe parcursul interviului despre campania electorală de la Chişinău, tentativa forţelor pro-putiniste de a deturna drumul european al R.Moldova, proiectul Reunirii şi perspectiva aderării Chişinăului în spaţiul comunitar.

PressHUB: Care ar putea fi poziţia UE în cazul în care coaliţia pro-putinistă formată din PSRM–PCRM va obţine majoritatea în plenul de la Chişinău? Există un plan de rezervă în cazul în care forţele pro-europene de la Chişinău nu vor obţine duminică victoria în alegerile anticipate?

Ramona Strugariu: Aş vrea în primul rând să subliniez importantă crucială a alegerilor din 11 iulie pentru Republica Moldova. Ea are pentru prima dată o şansă foarte clară de a avea un parlament şi un guvern care să lucreze în interesul cetăţenilor şi să se angajeze hotărât pe calea reformelor, ceea ce este esenţial pentru a transforma în beneficii concrete noile oportunităţi de finanţare oferite de Uniunea Europeană.

Mă refer mai cu seamă la Planul de redresare economică în valoare de 600 de milioane de euro prezentat de Comisia Europeană luna trecută. Angajamentul pro-european al Preşedintei Maia Sandu a contat fundamental în acordarea acestui sprijin suplimentar şi ar fi păcat ca această oportunitate să fie irosită.

Dacă se adevereşte ipoteza menţionată în întrebarea dumneavoastră, fără îndoială drumul european al Republicii Moldova va rămâne unul complicat şi inegal. Nu e o ipoteză complet nouă pentru Uniunea Europeană de altfel, în fond este o situaţie pe care am trăit-o deja şi din noiembrie 2019 încoace am văzut cât de problematic este în ceea ce priveşte continuarea reformelor. Preţul cel mai mare l-au plătit cetăţenii Republicii Moldova, care nu au văzut nicio ameliorare concretă a traiului lor.

În plus, credibilitatea la Bruxelles a unei astfel de coaliţii PSRM-PCRM în termeni de voinţă de reformă şi livrabile va fi sub un mare semn de întrebare. Uniunea Europeană nu are un plan B în raport cu un astfel de scenariu. Planul B este acelaşi cu Planul A şi anume că nu vom abandona cetăţenii Republicii Moldova. Vom căuta forme de susţinere care să fie în beneficiul direct al cetăţenilor, întârind sprijinul prin autorităţile locale, redirecţionând fondurile către societatea civilă, media independentă. 

Există o şansă concretă ca R.Moldova să adere în viitor la UE, dacă majoritatea pro-europeană va forma o majoritate parlamentară şi va implementa cu succes reformele convenite cu Bruxellesul?

Orice pas în direcţia unei mai profunde integrări politice, economice şi umane cu Uniunea Europeană este binevenit, în măsura în care corespunde aspiraţiilor autorităţilor Republicii Moldova şi ale societăţii în general. Această aspiraţie există în mod clar în societate, dacă ne referim la recentul sondaj de opinie din luna iunie, potrivit căruia 67% dintre cetăţeni susţin integrarea europeană. Mai mult decât atât, cred că şi Uniunea Europeană are nevoie de Republica Moldova, de pro-europenismul ei, atunci când există o dorinţă autentică de a construi şi a păstra o agendă curajoasă şi reformistă.

Aşa cum am mai spus deja, locul Republicii Moldova este fără doar şi poate în Uniunea Europeană. Aderarea la Uniunea Europeană nu este numai o alegere liber asumată privind viitorul unei ţări, ci şi un proces complex şi extrem de exigent de reformare profundă, bazat pe condiţii stricte şi performanţa ţărilor candidate. 

Există bineînţeles o şansă ca Republica Moldova să adere, este unul dintre lucrurile pe care ne străduim să le promovăm în Parlamentul European. Însa pentru a putea ajută Republica Moldova în acest sens la Bruxelles, e în mod clar nevoie de o majoritate pro-europeană dispusă să lucreze la Chişinău. Totodată, trebuie să fim conştienţi că acest lucru nu se va întâmpla peste noapte, este nevoie de eforturi constante, determinate şi de menţinerea stabilă a direcţiei pro-europene.

Aderarea la UE nu este un sprint final, ci o cursă de fond pentru care trebuie rigoare, seriozitate şi continuitate în întreprinderea reformelor necesare pentru a deveni membru.

Cum este văzută de la Bruxelles acţiunea de sprijin a României în R.Moldova? Este un sprijin în acord cu agenda UE sau există un plan secret de distrugere a statalităţii R.Moldova, cum se vehiculează în cercurile politice de la Chişinău?

O să vă dau un exemplu foarte concret despre cum este văzut sprijinul acordat de România la Bruxelles. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mulţumit României pentru echipamentul medical pentru combaterea pandemiei de COVID-19 donat Republicii Moldova, prin intermediul Mecanismului UE de Protecţie Civilă. Aceasta a subliniat că este un exemplu de solidaritate europeană. Aceeaşi solidaritate a fost dovedită de România şi în privinţa vaccinurilor şi, nu de puţine ori, am auzit în discuţiile de la Bruxelles că ţară noastră este prezentată ca model de urmat.

Deşi, din raţiuni evidente ce ţin de istoria şi cultura comună, nu este nimeni mai interesat de Republica Moldova la nivelul UE decât România, această viziune a existenţei unui plan secret de distrugere a statalităţii este complet falsă. Scopul principal pentru care această idee e vehiculată este pentru a discredita politica României în raport cu Republica Moldova.

România şi Republica Moldova sunt, nu de azi-de ieri, ci de mai bine de un deceniu, într-o relaţie de parteneriat strategic, cristalizat în jurul obiectivului integrării europene a ţării, ca şi a susţinerii reformelor democratice şi a modernizării de ansamblu. Sprijinul foarte concret al României pentru Republica Moldova a făcut diferenţa, şi sper să o mai facă şi-n viitor, în momente cheie ale parcursului european al ţării, de exemplu liberalizarea vizelor sau semnarea Acordului de Asociere.

Iar în ultima perioadă, politic extrem de agitată, România şi Uniunea Europeană deopotrivă, au insistat asupra reformelor structurale atât de necesare în sfera justiţiei, a luptei anticorupţie şi administraţiei publice. România şi Uniunea Europeană, în ansamblul său, rămân solidare cu Republica Moldova, mai ales în contextul pandemic complicat şi investesc constant în dezvoltarea potenţialului socio-economic şi-n creşterea sustenabilităţii şi rezilienţei acestei ţări. Din acest punct de vedere, există o congruenţă tot mai clară între obiectivele de politică externă ale României şi cele ale Uniunii.

Citeşte interviul integral în PressHUB

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite