Politică

articolul anterior articolul urmator

Lucian Boia şi Basarabia, între confuzii şi incoerenţe. Zinaida Greceanîi şi proiectul sovietic

56
19 Jun 2015 00:08:16
George Damian

În recentul volum ”Cum s-a românizat România”, Lucian Boia dedică trei pagini chestiunii basarabene, pe un ton definitiv care nu lasă loc pentru alte păreri. Însă sentinţele lui Lucian Boia au fundamente greşite şi efecte colaterale în contextul confruntărilor politice din Chişinău.

Cartea lui Lucian Boia este o critică a procesului de ”românizare” a statului România de-a lungul secolelor XIX – XX, constatând reducerea numerică a minorităţilor naţionale şi eforturile de impunere a unei identităţi naţionale române. Demersul porneşte de la premisa la modă în prezent că identitatea naţională este o construcţie artificială, asumată de o organizaţie statală, iar proiectul naţional românesc este prezentat drept o evoluţie negativă.

O experienţă comună

Aici este necesară o precizare: toate ţările europene au trecut prin procese asemănătoare în secolele XIX-XX, cu intensităţi şi viteze diferite. România nu este un caz excepţional, nu a avut parte de o evoluţie diferită – pur şi simplu s-a încadrat în măsura posibilităţilor sale în curentele politice şi de idei ale epocii. Toate concepţiile şi acţiunile statului român prezentate de Lucian Boia într-o lumină negativă atunci când este vorba de România au fost prezente şi au avut efecte asemănătoare în toate ţările europene. Nu doar România s-a ”românizat” - Bulgaria s-a ”bulgarizat”, Ungaria s-a ”ungarizat”, Grecia s-a ”grecizat” fiind folosite aceleaşi concepţii şi metode, asta pentru a aminti de vecinii noştri. În Occident intensitatea clădirii naţiunilor a fost mult mai ridicată. Franţa este adesea prezentată drept sursa ”naţiunii civice”, naţiunea în care etnia nu are importanţă, vorbindu-se prea puţin de giganticul efort al Parisului de a-şi impune dialectul în tot restul ţării, în condiţiile în care în provincii precum Bretania era vorbită o limbă total diferită. În realitate, în Franţa de după revoluţia iacobină nu a avut loc un proces de clădire a unei naţiuni civice, ci o uriaşă operaţiune de asimilare etnică. Dar despre aceste lucruri se vorbeşte mai puţin.
Problema este că oamenii din secolul al XIX-lea, indiferent că vorbim de englezi, unguri sau români, pur şi simplu nu aveau de unde să ştie de teoriile politice de la începutul secolului al XXI-lea. Astfel că nu îi putem judeca după standardele teoriilor predate în facultăţile de ştiinţe politice din ziua de azi.

Români sau moldoveni?

Teza lui Lucian Boia referitoare la Basarabia este simplă: vorbitorii de limbă română din Basarabia nu sunt români din punct de vedere al naţiunii politice deoarece nu au participat la procesul de clădire a naţiunii române din secolul al XIX lea, iar în prezent sunt în măsură să opteze pentru identitatea naţională moldovenească. Simplificând lucrurile, Boia spune că etnia este un dat natural a cărei principală caracteristică este limba, în vreme ce naţiunea este o construcţie politico-ideologică.
Boia admite că Basarabia a fost supusă unei politici de rusificare vreme de aproape două secole însă susţine că ”Rezultatul e cel care e. Nu se poate schimba istoria, oricât a fost ea de nedreaptă sau de neconvenabilă, pentru unii ori pentru alţii”.
Rămânând în cadrele ipotezelor lui Boia putem spune că la 1812 nu exista o naţiune politică română, ci doar o masă etnică românească răspândită în mai multe state. O parte s-a încadrat în curentul clădirii unei naţiuni politice române conform doctrinelor vremii, partea dintre Prut şi Nistru nu a participat la acest proces.
Lucian Boia greşeşte când spune că românii transilvăneni au păstrat legături cu românii din Vechiul Regat, în vreme ce românii basarabeni nu au putut trece Prutul sub nici o formă. Sunt puţin cercetate legăturile dintre Iaşi şi Chişinău din acele vremuri, însă câteva lucruri sunt destul de clare. Aşa cum ardeleni precum Octavian Goga sau Liviu Rebreanu au trecut munţii, la fel Constantin Stere şi Bogdan Petriceicu Haşdeu au trecut Prutul. Cercurile antisemite de la Iaşi de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea s-au aflat sub influenţa directă a Sutelor Negre de la Chişinău (unde ar trebui să nu uităm că au fost publicate pentru prima oară Protocoalele Înţelepţilor Sionului), iar Răscoala de la 1907 a fost o operaţiune clasică de subminare a statului român pornită de Imperiul Ţarist de la Chişinău.

Acceptăm proiectul sovietic?

Abia după 1918, când proiectul naţional românesc a ajuns la maturitate a fost declanşată de Uniunea Sovietică o amplă operaţiune de clădire a unei naţiuni moldoveneşti – nu doar civice, ci mai ales etnice. A fost inventată o limbă moldovenească diferită de limba română în ideea de a produce o ruptură totală. Proiectul a continuat pe tot parcursul secolului al XX-lea – şi este cât se poate de activ şi în ziua de azi, de-a lungul aceloraşi linii directoare. Eşecul proiectului sovietic se datorează în mare măsură unităţii limbii române – până la urmă sovieticii au trebuit să accepte la Chişinău folosirea limbii române literare, scrisă cu alfabet chirilic.
Întrebarea care se impune este dacă românii ar trebui să accepte proiectul sovietic? Cel puţin asta ne sugerează Lucian Boia: ce s-a întâmplat s-a întâmplat şi nu mai putem schimba nimic! Însă de ce ar fi mai legitim proiectul etniei moldoveneşti faţă de etnia română? Ar fi fost frumos ca artizanii sovietici să aibă aceeaşi atitudine, să constate cu resemnare existenţa românilor în Basarabia şi să ridice din umeri a neputinţă. Doar că sovieticii au făcut altceva: au adunat toţi oamenii care reprezentau fermentul identităţii române între Prut şi Nistru după care pe unii i-au împuşcat, iar pe ceilalţi i-au exilat în Siberia. Într-un timp extrem de scurt au decerebrat societatea dintre Prut şi Nistru, după care au implantat un nou sistem nervos, construit în laboratoarele sovietice. Este reversibil un astfel de proces? În primul rând trebuie spus că a fost unul nereuşit – inventata limbă moldovenească nu a putut fi folosită pentru predarea algebrei, iar rezolvarea a fost găsită prin impunerea limbii ruse şi coborârea limbii române la un rang inferior. Însă identitatea românească nu a putut fi extirpată din Basarabia, ea a revenit periodic la lumină, de cele mai multe ori în lipsa sprijinului de la Bucureşti.
Şi astfel ajungem la o altă eroare a lui Lucian Boia, care susţine că unioniştii sunt mai mulţi la Bucureşti decât la Chişinău. O eroare care dovedeşte necunoaşterea realităţilor din Republica Moldova, unde marşurile unioniştilor adună zeci de mii de oameni – ceea ce nu s-a întâmplat niciodată la Bucureşti.

Manipulare la Chişinău via Bucureşti

Tezele promovate de Lucian Boia sunt preluate cu religiozitate la Chişinău de continuatorii proiectului sovietic al naţiunii moldoveneşti. Însă nu în spiritul discuţiei academice, ci într-o cheie care susţine existenţa unei etnii moldoveneşti. Tezele expuse mai sus intră automat sub sloganul ”românii nu vă vor!”
Teoria moldovenistă constituie unul din pilonii principali ai Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, partid care a devenit vectorul ideilor Rusiei lui Putin. Pentru socialişti nu există discuţii academice, orice afirmaţie care poate fi deformată în folos propriu – mai ales dacă este venită de la Bucureşti! - va fi deformată la maxim. Subtilităţile diferenţelor dintre identitate etnică şi identitate civică nu fac parte din arsenalul socialiştilor de la Chişinău. Ideile lor sunt simple: limba moldovenească este diferită de limba română, moldovenii sunt diferiţi de români, iar Rusia lui Putin este singura salvare pentru Republica Moldova.

Bătălia de azi

Zilele acestea se duce la Chişinău bătălia electorală pentru Primăria oraşului, bătălie care îi pune faţă în faţă de Dorin Chirtoacă şi Zinaida Greceanîi. O sinteză actuală a istoriei Basrabiei. Liberalul Dorin Chirtoacă este nepotul lui Gheorghe Ghimpu, unul din românii basarabeni care au luptat în perioada sovietică pentru identitatea românească, arestat, condamnat şi deportat. Zinaida Greceanîi provine dintr-o familie de deportaţi din Basarabia imediat după ocupaţia sovietică, însă ea a ales să adopte ideologia impusă de cei care i-au persecutat familia şi să se alăture proiectului moldovenist.
Bătălia electorală din Chişinău concentrează cele două variante de răspuns la întrebarea ce putem face în faţa proiectului moldovenist promovat de sovietici în Basarabia? Îl acceptăm sau nu?
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

56 Comentarii

ion sbucium
19.06.2015, 02:47:27

Cu regret, in Romania pana si intelectualii de elita uita ca sunt cetățeni ai UE si au obligația de a respecta VALORILE EUROPENE di de a respinge falsele valori ale dictaturilor ultranaționaliste din secolul XX , regala, fascista si național-comunista. Lucian Boia plătește si el tribut ultranationalismului românesc contemporan, ajuns a fi prin diverse "proiecte de țară" ideologie dominanta de stat. "ROMANIZAREA" României, descrisa de el, nu e altceva decât "PURIFICAREA" NAȚIEI - un concept preluat direct din ideologia fascismului romanesc. In fosta țară vecina, Iugoslavia, deja in primul deceniu al secolul XXI au dorit sa "purifice" nația si n-ar trebui sa se uite de "experiența" "serbizarii" in Bosnia si Hertegovina, Croatia etc.

-12 (18 voturi)
Utilizator Adevărul
19.06.2015, 09:07:28

Comentariu considerat abuziv.

ion sbucium
19.06.2015, 03:18:15

"A fost inventată o limbă moldovenească ..." "LINGUA MOLDAVICA"/ limba moldava, moldoveneasca a fost LIMBA OFICIALA a Statului Tara Moldovei. Nu romana, dar LINGUA MOLDAVICA este prima limba LATINA din Estul Europei care a fost descrisa științific pentru savanții de la Academia din Berlin la 1714 de către D.Cantemir in "Descriptio Moldaviae". aproape 500 de ani, pana in secolul XIX valahii si transilvănenii s-au folosit de alfabetul si ortografiei limbii "moldavice"/moldave/moldovenești. In natura pana in secolul XIX n-a exista limba română si nici români, au existat valahi, transilvăneni si moldoveni, care vorbeau o limba comuna, dar ea nu se numea limba română, precum nici moldovenii Tarii Moldovei nu se numeau "valahi" sau "români". Încercarea de a rescrie istoria si de a-i "reboteza" pe moldoveni drept "români" este cusuta cu ață alba si orice începător in domeniul științei cunoaște principiul științific al istorismului, care nu permite ca un obiect, fenomen, proces, eveniment dintr-o epoca sa i se atribuie calificative, termeni caracteristici unei alte epoci. Petru I n-a fost un "SOVIETIC" din URSS si la fel nici Stefan cel Mare n-a fost un "român", vorbitor al limbii oficiale a statului Romaniei, aparut pe harta lumii la 1878. Pentru perioadele de pana la aparitia statului Romania se cere de folosit un alt termen decat "romani" si "limba romina", inconfundabil cu Statul Romania. Cel mai adecvat ar fi termenul de EST-LATINI, EST-ROMANICI si limbile EST-LATINE, EST-ROMANICE. Crearea autonomiei moldovenesti in cadrul Ucrainei in 1924 este prezentata in mod ERONAT ca un "cadou", un "moft" al lui Stalin, dar nu ca o cucerire deloc nu usoara a drepturilor de catre moldovenii transnistreni. Se pune accentul pe Stalin pentru ca in conceptia FASCISTA tot ce era suspectat si etichetat ca "bolsevic", "rus", "stalinist" putea fi fara nicio judecata DISCRIMINAT, IMPUSCAT pe loc, DEPORTAT in lagarele de concentrare din Transistria etc. Adica nu se mai cer alte "dovezi". E limba de la Stalin - se cere de NIMICIT, de DISTRUS, de RESPINS. FASCISMUL LINGVISTIC ROMANESC este prezent si in mentalitatea autorilor din Romania si in al 8-lea an de la aderarea tarii la UE.

-9 (17 voturi)
ion sbucium
19.06.2015, 03:31:58

In fata Domnului Dumnezeu si in fata Omenirii - orice NOU-NĂSCUT de la naștere se bucura de DREPTUL FUNDAMENTAL la viata, la fel si orice LIMBA, MINORITATE, IDENTITATE, POPOR. Nimănui nu-i este dat dreptul de a judeca care LIMBI si POPOARE au dreptul de a exista sub soare si de a avea nume proprii de limbi si care sa fie lipsite de acest drept,sa fie DISCRIMINATE, NIMICITE, OMORÂTE. Idea precum ca LIMBA oficiala a Statului Romania - limba romana - ar avea din careva motive DREPTURI SUPERIOARE de DOMINATIE fata de alte limbi, inclusiv fata de limba MOLDOVENEASCA OFICIALA a Statului R.Moldova si limba REGIONALA moldoveneasca din Ucraina - in fond este o idee a FASCISMULUI LINGVISTIC ROMANESC, incompatibila intr-un stat de drept, membru al UE. Nu e la latitudinea cetățenilor României sa se pronunțe asupra faptului dacă exista sau nu exista limbile REGIONALE aromâna, istroromâna, meglenoromâna, vlaha si moldoveneasca atestat oficial in Carta Limbilor Regionale sau Minoritare, ratificata de Romania, ;la fel si asupra limbii oficiale constituționale a R.Moldova, stat EGAL in drepturi cu Romania.

-9 (15 voturi)
ion sbucium
19.06.2015, 03:44:23

MOLDOVENII, cetățeni ai R.Moldova au DREPTUL de a-si iubi tara lor, statul lor - R.Moldova la fel cum americanii isi iubesc si sunt fideli patriei lor SUA, cum francezii isi iubesc si isi servesc cu devotament patria lor Franța etc. Romania nu este si nu poate fi Patria TUTUROR cetățenilor R.Moldova. Precum romanii n-au fost "rusi" in Imperiul Rus - 106 ani si nici "sovietici" in URSS - 50 de ani, la fel nici moldovenii din R.Moldova n-au fost "români", vorbitori de "română" de la 1878 si pana in prezent (136 ani), decât numai in cei 22 de ani de OCUPAȚIE coloniala "frățească" a Republicii Democratice a Moldovei (1918-1940), nimicita mișelește prin sânge si teroare.

-6 (12 voturi)

Vezi toate comentariile (56)

Modifică Setările