Moldova speră să intensifice legăturile militare cu România pe fondul tensiunilor cu Rusia

Ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, s-a aflat într-o vizită oficială în Republica Moldova în februarie. Într-o conferinţă de presă comună, ministrul Apărării Eugen Sturza a mulţumit omologului său şi guvernului român pentru sprijinul acordat în modernizarea şi dezvoltarea cadrului juridic în domeniul

apărării, instruirea a 800 de militari în instituţiile de resort din România, facilitarea participării la exerciţii bilaterale şi multinaţionale alături de colegii români.

Cu toate acestea, ştirea principală din conferinţa de presă a celor doi miniştri a fost despre reluarea discuţiilor privind crearea unui batalion militar comun pentru situaţii de urgenţă, similar cu Batalionul Multinaţional de Geniu Tisa (româno-ungar-ucrainean-slovac). În mod ciudat, acest punct nu a fost inclus în comunicatul de presă al Ministerului Apărării (Army.md; Deschide.md 5 februarie). Probabil,  unul din motive a fost ca ideea unui batalion comun moldo-român a fost introdusă pentru prima dată în mai 2015 de către ministrul apărării de atunci, Viorel Cibotaru (Army.md, 21 iulie 2015). Ulterior, ideea a fost promovată de succesorul său Anatol Şalaru (Euroactiv.ro, 20 august 2015). Iniţial batalionul multinaţional era preconizat drept unul de menţinere a păcii, însă această propunere nu s-a materializat până în prezent din mai multe motive.

Mandatul lui Viorel Cibotaru în funcţia de ministru a durat doar şase luni. Apoi, Anatol Şalaru a deţinut poziţia timp de un an şi jumătate. În acea perioadă situaţia politică era extrem de turbulentă, lucru care s-a răsfrânt şi în cadrul armatei naţionale, Şalaru luptând pentru influenţă cu Şeful Statului Major General (a se vedea EDM, 28 martie 2016). În perioada 2015-2016, ţara a fost cuprinsă de protestele declanşate de scandalul miliardului furat (echivalentul a 12% din PIB). Acest nivel de corupţie a pus capăt coaliţiei proeuropene de guvernare, fiind înlocuită de unul dintre partidele constitutive ale aceleiaşi coaliţii – PD, controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. El a preluat conducerea Partidului Democrat în 24 decembrie 2016 (Realitatea.md, 24 decembrie 2016), la o zi după ce preşedintele pro-rus Igor Dodon a fost investit în funcţie. Trei zile mai târziu, după ce a pierdut sprijinul Partidului Liberal, Ministrul Apărării Anatol Şalaru, a fost demis de preşedintele pro-rus Dodon (a se vedea EDM, 24 octombrie 2017).

Relaţiile diplomatice ale Republicii Moldova cu Rusia devin tot mai tensionate, iar oligarhul Vladimir Plahotniuc caută sprijin occidental.

Blocajul instituţional ulterior dintre guvern şi preşedinte a lăsat portofoliul de la apărare vacant timp de zece luni, până când a fost numit un alt ministru al apărării în urma unei controversate decizii a Curţii Constituţionale (a se vedea EDM, 16 noiembrie 2017). Fără îndoială, instabilitatea politică generală, împreună cu impasul instituţional şi retorica anti-romană a preşedintelui pro-rus Dodon, a limitat spaţiul pentru cooperarea în domeniul de apărare a Republicii Moldova cu România, în ciuda speranţelor că un acord bilateral privind cooperarea militară semnat în 2012 va încuraja astfel de colaborări (Army.md, 20 aprilie 2012).

Cu toate acestea, relaţiile diplomatice ale Republicii Moldova cu Rusia devin tot mai tensionate (MFA.gov.md, 31 ianuarie, vezi Adevarul.ro, 13 februarie 2014, Adevarul.ro, 13 noiembrie 2017).

Între timp, Plahotniuc pledează nevinovat şi acuză Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) de complot împotriva persoanei sale folosind sistemul judecătoresc român (Realitatea.md, 20 noiembrie 2017). Acest lucru nu contribuie la o cooperare militară mai aprofundată între România şi Moldova, care se declară neutră. Centenarul unirii plin de emoţie, la fel, nu contribuie la fortificarea pragmatică a cooperării militare moldo-române.

Efortul guvernului de a intensifica relaţiile militare cu România rămâne un gest în mare măsură simbolic, menit să creeze percepţia că România sprijină guvernul lui Vlad Plahotniuc şi, prin extensie, Occidentul la fel.

Acesta este motivul pentru care o propunere tehnică de creare a unui batalion moldo-român a provocat o reacţii dură din partea opoziţiei pro-ruse, iar preşedintele Dodon promite să blocheze iniţiativa (Adevarul.ro, Unimedia.info; 7 februarie), aşa cum a fost lăsat să blocheze cu succes mai multe contingente moldoveneşti de la participarea în exerciţii militare peste hotare la începutul anului 2017. Ulterior, guvernul a decis să ignore interdicţia preşedintelui, venind apoi cu o soluţie legislativă de reducere a prerogativelor preşedintelui (Ziare.ro, 6 septembrie 2017, Agora.md, 13 septembrie 2017). Astfel, un contingent de 60 de militari şi 12 vehicule ale armatei naţionale au fost detaşate pentru a se alătura exerciţiilor multinaţionale Platinum Eagle în perioada 12-16 februarie în baza militară Babadag din România fără să provoace, de această dată, o criză politică internă (Army.md, 8 februarie; RFERL.org, 10 februarie).

Totuşi, efortul guvernului de a intensifica relaţiile militare cu România rămâne un gest în mare măsură simbolic, menit să creeze percepţia că România sprijină guvernul lui Vlad Plahotniuc şi, prin extensie, Occidentul la fel. Între timp, Partidul Democrat, ghidat de calcule electorale, continuă tensionarea controlată a relaţiilor cu Rusia. Tot în acelaşi timp, PD continuă să subvenţioneze regimul separatist din Transnistria prin importurile de energie din regiune şi rămâne în continuare împotriva ieşirii Republicii Moldova din Comunitatea Statelor Independente (CSI). Noul ministru al Integrării Europene, Iurie Leancă, a declarat că ieşirea din CSI se poate întâmpla doar după ce Republica Moldova va depune o cerere de aderare la UE, deci nu în viitorul previzibil (EuropaLibera.org, 25 ianuarie, 9 februarie). Astfel, în pofida replicilor tăioase de la Chişinău în adresa Moscovei, guvernul Republicii Moldova nu manifestă un angajamentul politic clar de a-şi fortifica propriile capacităţi de apărare, ci, dimpotrivă riscă reducerea efectivului militar venind cu lozinci populiste de eliminare a serviciului militar obligatoriu, neavând o strategie clară şi nici acoperirea financiară necesară pentru trecerea la o armată sută la sută pe bază de contract.* Culmea, spre deosebire de Georgia şi Ucraina, guvernul Moldovei se simte confortabil în CSI - o relicvă a dominaţiei ruseşti în spaţiul post-sovietic.

Notă: Acest articol a fost scris iniţial pentru Fundaţia Jamestown din Washington, iar originalul poate fi accesat aici. * Revizuire ulterioară.