Moldovenii, bulversaţi între Est şi Vest

FOTO: Adevărul Moldova

Potrivit Barometrului Opiniei Publice (BOP) pentru luna noiembrie, şase partide au şanse să acceadă în Parlament după alegerile din 30 noiembrie.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, în legislativ ar intra Partidul Comuniştilor cu 14%, Partidul Liberal-Democrat cu 14%, Partidul Democrat cu 12%, Partidul politic „Patria” cu 8%, Partidul Liberal cu 7% şi Partidul Socialiştilor cu 7% din voturi. 17% sunt indecişi, iar 10% din intervievaţi nu au avut un răspuns.

Rezultatele, prezentate de Institutul pentru Politici Publice (IPP), diferă de sondajul realizat la nivel naţional de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS Chişinău de săptămâna trecută. Potrivit IMAS, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare 21,1% din respondenţi ar vota cu PCRM, pentru PLDM ar vota 17,8%, PD ar acumula 12,9% din voturi, Partidul Patria ar trece în Legislativ cu 9,6% din voturi, iar PL ar obţine 7,3%. PSRM-ul ar acumula doar 3,9% şi nu ar trece de pragul electoral.

Prognozele pe mandate 

IPP a transformat procentajul obţinut de partide în mandate. Astfel, PCRM ar putea avea 30 de deputaţi în parlament, PLDM între 23 şi 24, PDM ar avea 14-15 mandate, Partidul „Patria” ar avea 13-14 mandate, PL şi PSRM ar obţine câte 10 sau 11 locuri în Parlament. La baza metodologiei de prognozare au fost luate în calcul opţiunile respondenţilor decişi, opţiunile celor indecişi, dar care cu o anumită probabilitate ar alege un partid şi opţiunile celor indecişi, dar care ar participa la alegeri.

Arcadie Barbăroşie, directorul executiv al IPP, concluzionează că este puţin probabil ca după alegeri să se coaguleze o coaliţie din partidele pro-europene care se află acum la guvernare. „Este important ce o să facă diaspora şi este important şi cum o să voteze cetăţenii din stânga Nistrului”. Barbăroşie consideră că e posibilă o coaliţie largă cu participarea comuniştilor. Această coaliţie ar putea fi formată din PCRM, PLDM şi PDM (67-68 mandate, ceea ce reprezintă majoritate constituţională) şi s-ar putea afla la guvernare timp de patru ani. În cazul în care se formează o coaliţie dintre PLDM şi PCRM (53-54 de mandate), nu se va reuşi alegerea preşedintelui statului cu cele 61 de voturi necesare şi se va putea ajunge la alegeri anticipate. „Dacă peste doi ani de la alegeri nu avem preşedinte, vor fi iarăşi alegeri anticipate care vor frâna Republica Moldova în calea sa spre modernizare. O asemenea coaliţie se poate forma în condiţiile în care liderul comuniştilor, V. Voronin, a declarat că nu va coaliza sub nicio formă cu socialiştii”. 

O coaliţie de stânga nu va asigura stabilitatea

Analistul Viorel Cibotaru a declarat că un exemplu pentru Republica Moldova ar putea servi recentele alegeri din România şi Ucraina unde electoratul a votat pentru o idee naţională decât pentru partide sau oameni. „Dacă partidele vor reuşi să formuleze această idee naţională în jurul efortului reformator, folosind instrumentul asocierii la Uniunea Europeană, vor reuşi un scor mai bun”.

Ion Jigău, director Centrului de investigaţii sociologice CBS-AXA, consideră că o coaliţie dintre partidele de stânga, în principiu, este posibilă, doar că o asemenea coaliţie nu va fi în stare să asigure stabilitatea politică, iar alegerile parlamentare anticipate, în acest caz, vor fi iminente. „Din această cauză, cred că este mai probabilă o coaliţie largă dintre PCRM, PLDM şi PDM”.

Totodată, în cadrul unei emisiuni, Vladimir Voronin a declarat că Partidul Comuniştilor îşi propune să obţină la alegerile din 30 noiembrie cel puţin 51 de mandate şi cel mult 68 de fotolii, ceea ce constituie majoritatea constituţională în parlament. El a mai spus că nu va face coaliţie „cu trădătorii sau cu cei de la guvernare, care sunt corupţi”.

Uniunea Vamală rămâne atractivă

Cu privire la vectorul extern de dezvoltare al Republicii Moldova, majoritatea respondenţilor la sondaj au declarat că, în cazul în care, în cadrul unui referendum, s-ar formula întrebarea privind politica integraţionistă, majoritatea ar opta pentru integrarea în Uniunea Vamală. 47% din respondenţi ar vota pentru aderarea la aşa-zisa Uniune Vamală, 29 % - împotrivă, iar 7% ar ignora plebiscitul. Dacă s-ar organiza un referendum cu privire la intrarea în Uniunea Europeană, 44% ar vota pentru eurointegrare, iar 34% - împotrivă. Mai mult, majoritatea respondenţilor consideră că, după integrarea în Uniunea Vamală, nivelul de trai în Republica Moldova va creşte considerabil. Totodată, împotriva integrării în NATO se declară 51% din respondenţi.

Potrivit sondajului realizat de IMAS, 51% din cetăţeni ar vota pentru aderarea la Uniunea Europeană şi 49% ar opta pentru Uniunea Vamală. Totodată, 25% din respondenţi ar vota pentru aderarea Republicii Moldova la NATO, iar 46% ar vota împotrivă.

Tradiţional, moldovenii au cea mai mare încredere în biserică: 42% din respondenţi au declarat că au foarte mare încredere în biserică, iar 38% - o oarecare încredere. Cea mai mică încredere, respondenţii o au faţă de preşedintele ţării: 44% au declarat că nu au deloc încredere în preşedinte.

De cea mai mare încedere în rândurile politicienilor se bucură Iurie Leancă, cu 14% dintre respondenţi care au foarte mare încredere, pe locul doi se află Marian Lupu şi Vladimir Voronin cu câte 11%, pe locul trei e Dorin Chirtoacă şi pe locul patru - Renato Usatîi.