Motivul pentru care preşedintele Curţii Constituţionale din Republica Moldova va beneficia de pază de stat

Preşedintele CCM, Domnica Manole

Secretariatul Curţii Constituţionale a Republicii Moldova a solicitat pază de stat pentru preşedintele Curţii, Domnica Manole.

Potrivit unui răspuns recepţionat de Ziarul de Gardă de la Secretariatul CC, solicitarea a fost făcută de către responsabilii din cadrul CC în contextul mai multe ameninţări, asupra preşedintei CC, făcute prin intermediul reţelelor de socializare, a unui apel anonim prin care reprezentanţii CC au fost informaţi despre o posibilă alertă cu bombă la CC, dar şi urmare a unor declaraţii făcute de unii politicieni, după ce Înalta Curte a pronunţat la 15 aprilie avizul privind constatarea circumstanţelor care justifică dizolvarea Parlamentului de la Chişinău.

Consiliul Republican al Partidului Socialiştilor, formaţiune condusă de către Igor Dodon, a adoptat duminică, 18 aprilie, o declaraţie prin care solicită demisia preşedintelui Republicii Molodva, Maia Sandu, şi organizarea alegerilor prezidenţiale anticipate. Mai mult, socialiştii cer şi demisia a trei judecători de la Curtea Constituţională care au dat aviz pentru dizolvarea Parlamentului.

Partidul Socialiştilor îşi exprimă neîncrederea faţă de actuala componenţă a Curţii Constituţionale din Moldova, ai cărei membri, în frunte cu preşedintele Curţii Constituţionale, Domnica Manole, „au devenit complici în uzurparea puterii în ţară.” 

„PSRM cere demisia judecătorilor D. Manole, L. Şova şi N. Roşca. Poziţia principială a Partidului Socialiştilor este că membrii Curţii Constituţionale trebuie să fie exclusiv cetăţeni ai Republicii Moldova, să nu deţină cetăţenia altor state şi să nu fi depus jurământ de credinţă faţă de niciun stat străin.”, a afirmat Dodon.

Dodon a reiterat că socialiştii insistă în continuare pe numirea lui Vladimir Golovatiuc în calitate de prim-ministru. 

Dodon consideră că alegerile trebuie să aibă loc doar atunci când în Moldova vor fi aduse nu mai puţin de 1,5 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 eficiente şi când vor fi vaccinaţi cel puţin 600 mii de cetăţeni. 

Amintim că preşedintele Maia Sandu a obţinut o primă victorie - ea a reuşit să dizolve Parlamentul de la Chişinău. Curtea Constituţională a Republicii Moldova a admis joi, 15 aprilie, sesizarea Maiei Sandu privind constatarea circumstanţelor de dizolvare a Parlamentului şi a dat avizul în acest sens. Astfel, Maia Sandu urmează în timpul apropiat să semneze decretul de dizolvare a Parlamentului şi să anunţe data alegerilor parlamentare anticipate.

Maia Sandu a fost prezentă la şedinţa Curţii şi a adus mai multe argumente ce ar justifica dizolvarea Parlamentului. În special, Maia Sandu s-a referit la articolele din Constituţie ce prevăd că Parlamentul poate fi dizolvat odată ce a eşuat să învestească un Guvern, în urma a cel puţin două tentative şi în termen de trei luni.

Maia Sandu a accentuat, în faţa judecătorilor Curţii, că a respectat Constituţia în procesul de învestire a Guvernului, argument cu care nu sunt de acord oponenţii săi politici - Partidul Socialiştilor şi Partidul Şor, care formează o majoritate parlamentară şi care consideră că Maia Sandu a ignorat opinia Parlamentului şi a înaintat un candidat propriu la funcţia de premier, dar nu unul propus de majoritatea deputaţilor, precum stipulează hotărârile anterioare ale Curţii.

Menţionăm că alegerile parlamentare anticipate pot fi organizate peste cel puţin 60 de zile de la dizolvarea Parlamentului, dar nu mai târziu de trei luni de la data dizolvării Parlamentului. Totodată, alegeri parlamentare nu pot fi organizate pe durata stării de urgenţă. Deocamdată, în Republica Moldova a fost instituită starea de urgenţă până pe 30 mai, în contextul luptei cu pandemia COVID-19. Mai mulţi deputaţi consideră că starea de urgenţă a fost instituită la iniţiativa lui Igor Dodon pentru a amâna data alegerilor parlamentare anticipate.

Liderul PSRM, Igor Dodon, a declarat că prin decizia Curţii Constituţionale din 15 aprilie, prin care s-a dat aviz pentru dizolvarea Parlamentului, a fost „discreditat statul de drept” şi s-a „mers pe calea uzurpării puterii în interesul președintelui Maia Sandu, în stilul lui Plahotniuc”. În acest sens, Dodon a comunicat că „Parlamentul trebuie să dea nota corespunzătoare judecătorilor CC.”

Preşedintele Maia Sandu a anunţat luni, 29 martie, după ce a încheiat consultările cu toate fracţiunile parlamentare, în contextul a două tentative eşuate de învestire a unui Guvern, că au fost întrunite toate circumstanţele legale pentru dizolvarea Parlamentului. Şeful statului a comunicat că a sesizat Curtea Constituţională pe acest subiect, iar dacă va primi avizul Înalţii Curţi, va semna decretul de dizolvare a Parlamentului.

Igor Dodon a declarat luni, 29 martie, după ce preşedintele Maia Sandu a anunţat că sesizează Curtea Constituţională privind dizolvarea Parlamentului, ca urmare a două tentative eşuate de învestire a unui Guvern, că socialiştii vor folosi toate instrumentele politice şi juridice pentru a nu admite declanşarea alegerilor parlamentare anticipate în plină pandemie. Dodon a spus că alegerile vor fi organizate nu atunci când doreşte Maia Sandu, dar doar după ce vor fi vaccinaţi cel puţin 300-400 mii de cetăţeni. Potrivit lui Dodon, alegerilor nu vor avea loc mai devreme de luna septembrie-octombrie 2021.

Majoritatea parlamentară PSRM-ŞOR consideră că nu există temei de dizolvare a Parlamentului atât timp cât există o majoritate parlamentară care vrea să învestească un Guvern. De partea cealaltă, experţii care o simpatizează pe Maia Sandu, dar şi reprezentanţii PAS consideră că există circumstanţe de dizolvare a Parlamentului, odată ce au eşuat cele două tentative de învestire a Guvernului în timp de 90 de zile. 

Candidatul desemnat de preşedintele Maia Sandu la funcţia de prim-ministru, Igor Grosu, a venit joi, 25 martie, în faţa deputaţilor pentru a prezenta echipa guvernamentală şi programul de guvernare al Guvernului. Şedinţa Parlamentului nici nu a început bine, că deputaţii din majoritatea parlamentară PSRM-ŞOR au părăsit sala plenului, iar preşedintele Legislativului a închis şedinţa din lipsă de cvorum. Astfel, a eşuat cea de-a doua tentativă de a învesti un Guvern.

Vicepreşedintele Parlamentului, deputatul Platformei DA, Alexandru Slusari, a declarat că eşuarea învestirii Guvernului „este un circ regizat şi realizat de PSRM-ŞOR şi PAS. Potrivit lui, nici PAS, formaţiunea Maiei Sandu, nu a vrut să voteze pentru propriul Guvern, în speranţa de a provoca alegeri anticipate.

Liderul PDM, deputatul Pavel Filip, a lansat un atac dur la adresa Maiei Sandu şi a lui Igor Dodon după eşuarea învestirii Guvernului. Filip îi consideră pe cei doi principalii vinovaţi de criza politică din Moldova. 

Igor Dodon a reiterat că PSRM invită toate partidele la dialog pentru a găsi soluţii de depăşire a crizei politice. Liderul PSRM a menţionat că este gata să semneze un acord cu formaţiunile politice parlamentare privind data organizării alegerilor parlamentare anticipate, care ar urma să fie organizate după depăşirea crizei sanitare.

Dodon a menţionat că ambasadorul Moldovei la Moscova, Vladimir Golovatiuc, rămâne candidatul majorităţii parlamentare pentru funcţia de prim-ministru.

Ministrul Justiţiie în exerciţiu, Fadei Nagacevschi, susţine că Parlamentul nu va putea fi dizolvat, deşi aparent există circumstanţe de dizolvare, precum eşuarea a două tentative de învestire a unui Guvern şi depăşirea termenului de 90 de zile în care Guvernul putea fi învestit.