Opinii. Procesul de aderare al R. Moldova la UE ar putea dura 10-15 ani

Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar putea dura între 10 şi 15 ani, dacă sunt implementate toate reformele impuse. Este opinia reprezentanţilor societăţii civile, potrivit cărora Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova un credit enorm de încredere, iar responsabilitatea autorităţilor este să modernizeze ţara şi să unească cetăţenii în jurul unei idei naţionale, proeuropene, notează IPN.

Potrivit experţilor, în faza de pre-aderare în Republica Moldova va fi organizat un referendum naţional, care va testa dorinţa cetăţenilor de eurointegrare.

Potrivit directorului executiv Expert-Grup, Adrian Lupuşor, oferirea statutului de candidat la aderare pentru Republica Moldova este un moment istoric, iar oportunitatea care ni se oferă trebuie valorificată la maximum. Adrian Lupuşor spune că responsabilitatea de bază a autorităţilor este să reformeze justiţia, să modernizeze ţara şi să crească nivelul de viaţă al oamenilor, astfel încât ideea eurointegrării să fie una atractivă pentru cetăţeni.

„Slăbiciunea instituţiilor publice ar putea să împiedice mersul reformelor, mai ales în contextul maratonului electoral care urmează, urmează alegeri locale, prezidenţiale. Reversibilitatea vectorului european a fost mereu o temere şi la Bruxelles şi în Republica Moldova, având în vedere volatilitatea politică. Nu ştim care vor fi rezultatele alegerilor. Totuşi, conform sondajelor, 60% din populaţie se pronunţă în favoarea Uniunii Europene. Procesul de aderare ar putea dura 10-15 ani. Acum această listă de condiţii anexată statutului de ţară candidată implică o serie de reforme care vor transforma Republica Moldova, o vor moderniza. Iar aceste reforme n-au cum să nu fie susţinute de marea majoritate a cetăţenilor”, a spus Adrian Lupuşor în cadrul emisiunii „Joi cu Liliana Barbăroşie” de la postul public de televiziune.

Numărul mare al euroscepticilor din Republica Moldova ar putea reprezenta o provocare în calea parcursului nostru european, spune fostul ambasador în Lituania Igor Klipii. Potrivit lui, unificarea societăţii în jurul ideii de eurointegrare este prioritatea de bază a guvernanţilor.

„Avem o divizare a societăţii în pro şi contra. Şi acest decalaj la noi este mai mare faţă de celelalte două state, Ucraina şi Georgia. Unitatea societăţii este un lucru fără de care nu putem implementa condiţionalităţile impuse. Republica Moldova va trebui să demonstreze gradul său de adeziune. Fără un grad ridicat de omogenizare a societăţii, coeziune naţională pe acest subiect, va fi imposibilă aderarea. La un moment dat se va pune problema unui referendum naţional. Logic ar fi ca necesitatea unui referendum să apară în faza finală, de pre-aderare”, a spus ex-ambasadorul Igor Klipii.

Şi fostul vicepremier Alexandru Flenchea consideră că ideea eurointegrării a fost anterior compromisă în Republica Moldova de către politicienii care au comis ilegalităţi sub paravanul retoricii proeuropene.

„Acum 15 ani, 3 sferturi din moldoveni susţineau integrarea europeană. Actualele cifre, relativ joase, nu reflectă altceva decât dezamăgirea oamenilor pe parcursul a un deceniu, timp în care am fost conduşi de politicieni autointitulaţi proeuropeni, care cu lozinci proeuropene şi programe de integrare europeană au câştigat alegerile, dar n-au livrat ce au promis. Acum totul este în mâinile politicienilor, a oamenilor care ne conduc”, a spus ex-vicepremierul pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea.

Ieri, Consiliul European i-a acordat Republicii Moldova statutul de ţară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană. De asemenea, acest statut a fost acordat şi pentru statul vecin, Ucraina. Anunţul a fost făcut joi seara de către preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Autorităţile de la Chişinău au declarat că decizia adoptată de către toţi cei 27 de lideri europeni în cadrul Summit-ului Consiliului Uniunii Europene este una istorică şi care deschide o nouă filă în istoria modernă a ţării.

Statutul de candidat la aderare acordat Republicii Moldova vizează realizarea mai multor reforme importante. Printre care: lupta cu corupţia, reforma justiţiei, implementarea angajamentului de „dezoligarhizare”, lupta împotriva criminalităţii organizate, a spălării banilor, reforma administraţiei publice, inclusiv îmbunătăţirea procesului de achiziţii publice, sporirea implicării societăţii civile în procesele de luare a deciziilor.