Petru Bogatu: "Demiterea guvernului Filat este o operaţiune a serviciilor secrete ruse"

Guvernul Filat se prăbuşeşte efectiv de la mijlocul lunii februarie, după o întâlnire extinsă pe care preşedintele rus Vladimir Putin a avut-o la Moscova cu ofiţerii superiori şi comandanţii FSB, susţine analistul Petru Bogatu.

Reputatul analist susţine că în spatele crizei politice de la Chişinău stau serviciile secrete ruse, care defăşoară o operaţiune specială. Potrivit lui Bogatu, emisarii europeni, experţii ucraineni, disidenţii ruşi, dar şi specialiştii români în materie de siguranţă naţională ne-au avertizat laolaltă că ni se întinde o cursă rusească şi că Republica Moldova este în calea războiului geopolitic al Kremlinului pentru recucerirea, sub o formă sau alta, a teritoriilor pierdute în urma dispariţiei URSS.

Dubla miză a debarcării guvernului

"Ofensiva revanşardă a Moscovei a fost numită de Hillary Clinton „resovietizare”. Despre încercările Kremlinului de a da peste cap aspiraţiile europene ale republicilor ex-sovietice a vorbit şi Angela Merkel.

Fostul preşedinte ucrainean Viktor Iuşcenko declara recent că „Rusia are o ţintă clară a politicii externe. În vizorul acesteia este nu doar Ucraina, ci şi Belarus, şi Moldova, şi tot ceea ce a însemnat fosta URSS”.

Practic, astăzi la Kiev nimeni nu se îndoieşte de faptul că debarcarea guvernului Filat la Chişinău are o miză dublă. Rusia, dintr-un singur foc, ucide nu numai şansele europene ale Republicii Moldova, ci şi cele ale Ucrainei. În fine, George Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii, confirma deunăzi că actuala criză din Republica Moldova este influenţată şi de factori externi. Potrivit lui, există „interese din state estice cu privire la ceea ce se întâmplă în Moldova”.

„Forţele subtile” ale ruşilor şi idioţii lor utili

"Totul a început demult, încă de când a venit Putin la putere. Dar procedurile şi obiectivele ruşilor au fost concretizate şi expuse la vedere, după cum arătam mai sus, după ce liderul de la Kremlin, la mijlocul lunii trecute, i-a cerut fără echivoc fostului KGB, numit azi FSB, să contracareze ceea ce el a numit „tentativele de frânare a acţiunilor de integrare” în spaţiul post sovietic.

Şi aici, a zis Putin, pot fi folosite cele mai diverse instrumente de presiune, inclusiv mecanismele aşa-numitei „forţe subtile”, soft. Cu alte cuvinte, nimeni nu trage cu pistolul în dreapta şi în stânga. Se pun în mişcare doar agenţii de influenţă şi idioţii utili din zonele integrabile, persoanele influente de la faţa locului aflate în solda ruşilor: deputaţi, procurori, jurnalişti.

Această directivă a preşedintelui rus pentru FSB este una fără precedent. Putin a recunoscut de fapt că uniunea vamală şi cea eurasiatică nu-s nişte chestiuni politice, ci operaţiuni kaghebiste. Nişte bătălii dintr-un „război răcoros”, după cum numesc la ora actuală experţii occidentali noua înfruntare Est-Vest.

Şi rezultatele, după cum bine se vede, nu s-au lăsat mult aşteptate la Chişinău. „Integrarea” eurasiatică ameninţă Putin, este un proces obiectiv „şi niciun fel de ţipete nu pot să-l oprească”, notează Petru Bogatu.