România, alarmată de cursul negocierilor şi a poziţiilor Chişinăului în dosarul nistrean

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Trupele ruse in Transnistria

Federalizarea Republicii Moldova, unde Tiraspolul şi Comratul vor fi “pionii” Moscovei, reprezintă un risc de securitate pentru România, implicit pentru NATO şi UE, inclusiv distrugerea caracterului romanesc din Basarabia.

România a fost primul stat care a recunoscut independenţa Republicii Moldova în 1991 şi mereu a acţionat în sprijinerea noului stat, mai ales în momentele foarte grele: războiul de pe Nistru din 1992. Bucureştiul nu s-a implicat direct, ci a susţinut noua Armată Naţională cu echipamente şi mijloace logistice, deoarece o implicare directa ar fi escaladat la un război generalizat între RO-RU-MD-UA. Odată cu armistiţiul şi începerea negocierilor de pace, România a făcut parte din formatul de negocieri, fiind scoasă de la masa de către tandemul Kiev-Moscova. Eliminat, Bucureştiul a rămas fidel principiului de a susţine Chişinăul pentru a obţine un rezultat în baza suveranităţii şi a integrităţii sale teritoriale.

Pe baza acestui principiu, în luna iunie, după ce Guvernul Sandu a preluat conducerea ,împreună cu Igor Dodon, preşedintele României a discutat telefonic cu noua conducere despre menţinerea parcursului pro-european, interconectarea energetică şi “pentru menţinerea poziţiei Republicii Moldova în privinţa reglementării dosarului transnistrean, cu respectarea integrităţii teritoriale în graniţele internaţional recunoscute şi cu neafectarea vectorului său pro-european, precum şi a consolidării comunităţii de limbă, cultură şi istorie care stă la baza relaţiei speciale dintre România şi Republica Moldova.” - citat din comunicatul de presă al Palatului Cotroceni, unde mesajul i-a fost transmis lui Igor Dodon, fiind trasată “linia roşie”.

Pe 25 septembrie, la ONU, a avut loc întrevederea Iohannis-Dodon, unde a fost tuşată “linia roşie”: “Preşedintele Klaus Iohannis a abordat şi tema conflictului transnistrean, făcând trimitere la unele iniţiative recente. Preşedintele României a arătat că ţara noastră este direct interesată de evoluţiile privind acest dosar, având în vedere interesele de securitate ale României. Astfel, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că din perspectiva României, care sprijină soluţionarea acestui conflict cu respectarea frontierelor internaţional recunoscute ale Republicii Moldova, este important de evitat orice soluţie care implică federalizarea Republicii Moldova sau altă formulă, care ar afecta vectorul său pro-european.” 

Pasajul: ¨Ţară noastră este direct interesată de evoluţiile privind acest dosar, având în vedere interesele de securitate ale României¨ se bazează pe faptul că regiunea nistreană este o baza militară rusească, deci automat există activitate GRU (fapt confirmat de Bellingcat prin investigaţia despre Aleksandr Mishkin - ofiţer GRU implicat în cazul Skripal) şi reprezentând o ameninţare la adresa Bucureştiului.

În acest sens, voi face apel la istorie, mai exact la Planul Kozak, care se baza pe două elemente: Tiraspolul avea drept de veto în cadrul politicii de la Chişinău şi armata rusă era menţinută pe teritoriul statului, astfel încât România se retrezea cu Rusia la Prut. Din acest punct de vedere, România a avut mereu un interes de securitate şi a susţinut poziţia Republicii Moldova, care se bazează pe principiul 3D: demilitarizare, decriminalizare, dezvoltare. În acest sens, Chişinăul are o poziţie inversă faţă de Moscova, care-şi doreşte mai întâi rezolvarea politico-diplomatică a dosarului şi ulterior (cu nuanţa de niciodată) de retragere a forţelor militare (declarate “ocupaţioniste” de către Curtea Constituţională de la Chişinău).

Astăzi, 9 octombrie, ministrul de Externe al României a avut o întâlnire cu Nicu Popescu, şeful MAEIE, unde a declarat:”Am reiterate relevanţa majoră pentru România a reglementării conflictului din regiunea transnistreană cu respectarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Republicii Moldova, dar mai ales cu respectarea vectorului pro-european. Desigur că Republica Moldova este suverană în a luat decizii. Noi stăm la dispoziţie pentru orice tip de asistenţă şi expertiză pe care o putem acorda prietenilor şi partenerilor noştri.” Acest mesaj fiind transmis în timp ce la Bratislava se desfăşoară formatul “5+2” privind dosarul nistrean.

Totalizând şi decriptand aceste mesaje, putem concluziona că începe să crească nivelul de îngrijorare, chiar alarmare, al României când observă că Rusia, prin Dodon şi PSRM, acţionează deschis la Chişinău şi împing proiectul “federalizării” prin “statutul special”; astfel mesajul şefei diplomaţiei de la Bucureşti reprezintă un pas în prevenţia oricărei acţiuni de federalizare: reîntoarcerea României la masa negocierilor prin expertiză şi asistenţă. Un nou imprumut financiar, pe care si-l doreste Guvernul Sandu, poate fi fereastra de oportunitate pentru pachetul de asistenta si expertiza.

Federalizarea Republicii Moldova, unde Tiraspolul şi Comratul vor fi “pionii” Moscovei, reprezintă un risc de securitate pentru România, implicit pentru NATO şi UE, plus distrugerea caracterului romanesc in Basarabia.

PS: Andrei Năstase, după 1 an şi prin decizia aceluiaşi judecător, a fost validat ca Primar al Chişinăulu în urma scrutinului din iunie 2018. În acest sens, a primit un boost electoral, având şanse pentru un al doilea mandat şi începe să-l atace pe Dodon (el nu a semnat noua alianţă). Din nou, rămâne deschisă o variantă: Dodon negociază/cedează Primăria pentru a primi Procurorul General?

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite