Rusia a pierdut la Chişinău, comuniştii nu intră în Parlament, dar şahul rezultatelor arată un „pat“ deplin

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO EPA-EFE
FOTO EPA-EFE

Alegerile parlamentare din Republica Moldova, pe sistemul mixt – 51 parlamentari în circumscripţii şi 50 pe liste de partid, prin vot proporţional - au avut loc.

Despre corectitudine, de la distanţă pare a fi vorba de un scrutin în general corect - cu obişnuitele recursuri la presiuni locale, utilizare de resurse administrative şi lovituri de imagine - însă raportul ODIHR-OSCE e cel care va fi definitoriu, ca şi cel al observatorilor UE. E de notat şi faptul că ACUM, alianţa formată din PAS-PPDA, partidele Maiei Sandu şi al lui Andrei Năstase, au acuzat fraude şi au cerut ca alegerile să nu fie recunoscute, dar acesta era un scenariu cunoscut de toţi încă dinaintea votului şi el vizează cu preponderenţă votul mixt, anularea alegerilor locale la Chişinău în mai şi blocajele petrecute chiar înainte de campanie, nu numai dezvoltările din timpul campaniei prezente şi din ziua de vot.

Notabil e faptul că Rusia a pierdut la Chişinău. Suma voturilor partidului pro-rus PSRM, al lui Igor Dodon şi a Partidului Shor, fost Ravnopravie, nu ating decât 40% faţă de cele 50% ale PDM şi ACUM. Cu redistribuiri, partidele asumate pro-ruse sunt minoritare la Chişinău. La votul uninominal pe circumscripţii raportul e şi mai dezastruos. Apoi, Partidul Comuniştilor, naţionalist-moldovenist, nu a mai intrat în Parlament, la 10 ani de la vârful din 2009, când era să câştige puterea totală şi a fost blocat de stradă, iar represiunea din 7 aprilie a determinat prăbuşirea totală în 10 ani.

De aici încolo încep veştile rele. Practic aşteptate, dar nu mai puţin preocupante. Şahul alegerilor combinate aduce Parlamentul Republicii Moldova viitor într-o situaţie de „pat“, cu trei forţe politice principale care sunt nemiscibile, ba unde alianţa PAS-PPDA a semnat om cu om că nu va face alianţă nici cu Oligarhul – actuala guvernare PDM, nici cu socialiştii pro-ruşi. O situaţie ce riscă să trimită Republica Moldova într-o lungă perioadă de instabilitate şi cu o posibilă nouă rundă de alegeri peste 3 luni, dacă nu se ajunge la o formula guvernamentală.

De remarcat şi diferenţa – previzibilă – între rezultatele proporţionale şi cele pe circumscripţii. Dacă la cele proporţionale, la ora când scriem acest editorial, partidele au obţinut PSRM 31,39% (432759), „ACUM“ DA şi PAS 26,16% (360632), PDM 23,97% (330486) PP „Şor“ 8,45% (116569), iar PCRM 3,78% (52173) – pragul fiind de 5%, la alegerile pe circumscripţii, situaţia a fost complet diferită, chiar răsturnată: Partidul Democrat care a obţinut sau este pe cale să obţină 22 de mandate, urmat de Partidul Socialiştilor cu 12 mandate, blocul ACUM cu 11 mandate şi Partidul Şor cu două mandate, altele patru revenind candidaţilor independenţi, inclusiv doi aleşi în regiunea transnistreană.

Dacă nu se produc schimbări majore, alegerile sunt câştigate de Partidul Democrat de guvernământ cu un total de 34 de mandate. Urmează PSRM cu 30, ACUM cu 25, Partidul Şor cu 7 şi patru deputaţi independenţi. Nu s-au numărat încă voturile în circumscripţia din Statele Unite şi Canada, unde votarea continuă, la ora la care scriu. Deci o împărţire a voturilor care imprimă ideea de blocaj, dar dacă nu stabileşte un învingător, sigur marchează pe marele înfrânt, Igor Dodon şi promisiunile sale către Rusia. Şi asta în ciuda celor 30.000 de voturi din Transnistria care au venit cu autobuzele să voteze pe bani.

Există câteva probleme acum. Mai întâi, raportul observatorilor şi validarea alegerilor, care este crucial. Apoi începem discuţia privind diferenţele între mandatele proporţionale şi cele pe circumscripţii, acolo unde PDM – chiar contrar celor pe care le prognozam, a luat circa 22 de mandate direct şi e de văzut câte mandate de independenţi sau socialişti sunt finanţate tot pe această linie. Dar majoritatea e departe. Aici legitimitatea şi credibilitatea vor juca un rol important în a explica diferenţele între votul direct şi cel uninominal, chiar dacă vorbim de sistemul într-un tur – first past the post – în care primul plasat într-o circumscripţie câştigă mandatul.

Urmează o perioadă la fel de interesantă în zilele următoare. Una în care negocierile şi înţelegerile mai vechi sau mai noi îşi vor proba viabilitatea, iar reacţiile internaţionale, cu precădere de la Bruxelles, Washington, Moscova şi cu voia dumneavoastră, Bucureşti vor avea rolul lor.

De remarcat prestaţia mai mult decât bună a ACUM- PAS-PPDA la Chişinău – în bătălie cu socialiştii, dar şi cu PDM – şi la votul proporţional, acolo unde imaginea contează mai mult decât resursele financiare şi capacitatea administrativă. În teritoriu numărul de mandate, 12, este mai mult decât îmbucurător, ele arată o prestaţie în creştere şi anunţă un drum ascendent în viitor. Asta dacă nu cumva o nouă rundă de alegeri imediate epuizează financiar şi logistic alianţa Maiei Sandu şi a lui Andrei Năstase. Nu am reuşit să văd exact împărţirea pe partide a rezultatelor votului, respectiv a celor din spaţiul societăţii civile, dar salut prezenţa în Parlament a lui Iurie Reniţă, fostul Ambasador la Bucureşti şi Bruxelles, a prietenului Oazu Nantoi şi a lui Igor Munteanu, intrat definitiv în politică, cred eu. Alături de alţi reprezentanţi pot juca un rol important într-o altă formulă de politică în Republica Moldova.

Bătălia majoră ţinea de cel căruia preşedintele Igor Doron îi va oferi mandatul pentru a forma Guvernul. Azi Igor Dodon poate să joace şi să aleagă între partidul cu cele mai multe locuri în Parlament sau cel cu cele mai multe locuri la votul proporţional. Evident că un guvern PSRM va cădea, iar absenţa unei majorităţi asumate şi semnate (vezi precedentul din timpul preşedintelui Nicolae Timofti) îi permite încă să joace şi pentru a doua nominalizare. Înfrângerea sa şi a PSRM la vot îi îngustează spaţiul de manevră şi, chiar dacă ar forţa un candidat de premier socialist la început, a doua oară va fi extrem de greu să nu ofere mandatul şi altui partid dintre cele trei principale. Vom vedea mutările post-electorale care vor fi definitorii pentru perspectiva creării unui guvern. Şi nu mă refer aici la transferuri de parlamentari de la un partid la altul.

În orice caz, urmează o perioadă la fel de interesantă în zilele următoare. Una în care negocierile şi înţelegerile mai vechi sau mai noi îşi vor proba viabilitatea, iar reacţiile internaţionale, cu precădere de la Bruxelles, Washington, Moscova şi cu voia dumneavoastră, Bucureşti vor avea rolul lor. În rest, jocul de şah intră în faza deconturilor şi a responsabilităţii de a da Republicii Moldova un Guvern.

PS. La ora când trimit editorialul, rezultatele arată astfel: PSRM 34 parlamentari, PDM 32, ACUM 27, Partidul Shor (după numele primarului penal din Orhei) 8. Cu 42 la 59, Rusia a pierdut la Chişinău, în timp ce primul partid, PSRM, va primi cu certitudine primul mandat de la preşedintele Igor Dodon spre a forma Guvernul.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite