Socialiştii moldoveni i-au cerut Rusiei să reducă preţul la gazele naturale pentru Moldova. Ce răspuns au primit

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Deputaţii socialişti, în frunte cu ex-preşedintele Igor Dodon, în cadrul vizitei de la Moscova.
Deputaţii socialişti, în frunte cu ex-preşedintele Igor Dodon, în cadrul vizitei de la Moscova.

Delegaţia Partidului Socialiştilor din R. Moldova nu a reuşit să-l convingă pe şeful-adjunct al administraţiei preşedinţiei Federaţiei Ruse, Dmitrii Kozak, ca Gazprom să reducă preţul la gazele naturale pentru R. Moldova, aşa încât să poată fi semnat un nou contract între Moldovagaz şi compania de stat rusă, pentru a evita sistările de gaze naturale. Cel puţin aşa scrie presa rusă cu referire la surse.

„La o întâlnire cu şeful adjunct al Administraţiei Kremlinului, Dmitri Kozak, delegaţia Partidului Socialiştilor din Moldova nu a reuşit să convingă Moscova să facă cedări privind furnizarea de gaze Moldovei. Nu au fost aduse argumente convingătoare”, menţionează Unimedia.info, care citează presa rusă.

„Kozak, la cererea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova, a primit delegaţia. Scopul socialiştilor a fost să ceară concesii şi compromisuri suplimentare cu privire la furnizarea de gaze Republicii Moldova. Din lipsa de experienţă şi „tinereţea” noului guvern al Republicii Moldova, socialiştii au cerut Moscovei să prevină întreruperea livrărilor de gaze pentru a evita colapsul energetic şi catastrofa umanitară ulterioară în Republica Moldova”, a mai spus sursa.

Prin-un comunicat de presă, socialiştii au confirmat că s-au întâlnit cu Dmitri Kozak. Aceştia susţin că oficialul rus a subliniat că partea rusă „nu a văzut alte argumente la partea oficială moldovenească, decât cele care pot oferi gazul natural doar la preţ de piaţă”.

„PSRM va depune în continuare efort ca relaţiile între Republica Moldova şi Federaţia Rusă să fie constructive, în urma cărora să aibă de câştigat cetăţenii ambelor state”, se spune în comunicat.

Amintim că reprezentanţii Gazprom avertizează autorităţile de la Chişinău că, începând cu 1 decembrie, Republica Moldova ar putea să nu mai primească gaze naturale din Federaţia Rusă, deoarece Gazprom refuză să semneze un nou contract cu Moldovagaz, până nu vor fi achitate datoriile istorice la gazele naturale.

Reprezentantul Gazprom, Serghei Kuprianov, a declarat pentru TASS că datoria Republicii Moldova faţă de Gazprom (n.r. - s-a referit doar la malul drept al Nistrului) este de 433 milioane de dolari. El a subliniat că Gazprom aşteaptă ca Moldova să achite în totalitate această datorie, după care se poate trece la semnarea unui nou contract de furnizare a gazelor naturale.

Kuprianov a afirmat că criza energetică în care s-a pomenit R. Moldova „e din vina guvernărilor moldoveneşti”, care de-a lungul anilor nu au achitat datoriile pentru gaze.

„În pofida datoriilor acumulate, partea moldovenească s-a adresat cu solicitarea ca să fie extins contractul de livrare a gazelor pentru lunile octombrie şi noiembrie. Gazprom şi aici a mers în întâmpinare şi a extins contractul pentru luna octombrie. Suntem gata să extindem contractul şi pentru luna noiembrie, în situaţia în care Moldova va achita datoriile pentru lunile septembrie şi octombrie curent”, a afirmat reprezentantul Gazprom.

Kuprianov a dat asigurări că în cadrul negocierilor dintre Gazprom şi Chişinău nu este vorba despre politică, ci strict economice, pentru că Gazprom nu poate activa în pierdere.

„Există anumite limite. Moldova singură a provocat această criză”, a spus Kupriakov.

Amintim că, pe 30 septembrie, Moldovagaz şi Gazprom au prelungit contractul de livrare a gazelor pentru încă o lună. Pentru luna octombrie, Moldova va plăti 790 dolari pentru mia de metri cubi, în timp ce contractul vechi prevedea în medie 149 dolari pentru mia de metri cubi.

TASS scrie că Rusia a propus Moldovei un preţ de piaţă  pentru gazele naturale (790 dolari pentru mia de metri cubi) cu o eventuală reducere de 25%, în cazul în care Chişinăul va achita, timp de trei ani, datoria la gazele naturale.

Actualmente, în cadrul negocierilor moldo-ruse, Chişinăul solicită un contract care ar varia între 200 şi 300 dolari pentru mia de metri cubi de gaze.

Andrei Spânu, ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, a declarat că oferta propusă de Gazprom nu este în avantajul cetăţenilor Republicii Moldova. Potrivit lui, preţul cerut, care include condiţii financiare şi nefinanciare, inclusiv achitarea în termene restrânse a datoriei istorice, este mai mare decât ofertele de pe pieţele internaţionale de gaz.

Premierul moldovean Natalia Gavriliţa a dat asigurări că cetăţenii nu vor rămâne fără căldură la iarnă şi că Chişinăul va găsi resurse alternative de gaze.

Premierul a precizat că, deşi situaţia s-a mişcat din loc în ceea ce priveşte negocierile cu Gazprom, încă nu există deocamdată o înţelegere definitivă şi nici certitudinea că ea va fi atinsă într-un final.

Amintim că Parlamentul de la Chişinău a acceptat vineri, 22 octombrie, propunerea Guvernulului cu privire la declararea stării de urgenţă pentru 30 de zile, pe întreg teritoriul ţării, în contextul deficitului de gaze naturale. Natalia Gavriliţa a precizat că necesitatea instituirii stării de urgenţă e cauzată de faptul că se atestă o scădere a presiunii în ţevile de transportare a gazelor, iar furnizorii nu vin cu soluţii.

Potrivit IPN, pe perioada stării de urgenţă, Comisia pentru Situaţii Excepţionale va institui un regim special de procurare a gazelor naturale. Va aloca bani pentru procurarea volumelor necesare de gaze şi va adopta decizii pentru întreprinderea acţiunilor rapide de asigurare cu gaze, inclusiv prin derogare de la actele normative. Comisia va dispune, la necesitate, raţionalizarea consumului de gaze naturale şi alte resurse energetice şi va putea împuternici furnizorii şi distribuitorii să procure, să transporte şi să distribuie gazele naturale pentru întreg teritoriul ţării.

Răspunzând la întrebări, Natalia Gavriliţa a precizat că autorităţile vor prezenta mecanismele de acordare a compensaţiilor pentru cetăţeni în momentul în care va avea contracte semnate şi va cunoaşte tarifele la gaze.

„Acest Guvern deja a negociat cu FMI şi a asigurat 564 de milioane de dolari pentru următorii trei ani şi patru luni şi va mai avea resurse pentru susţinerea cetăţenilor, pentru că implementează reforme care sunt susţinute”, a notat premierul.

În timpul rundei de întrebări, deputata Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor, Elena Bodnarenco, a declarat că guvernarea vorbeşte atât de frumos despre alternative pe piaţa gazelor de parcă Ucraina sau Polonia ar produce propriul gaz, dar nu îl transportă pe cel rusesc. „Vă comportaţi destul de sigur şi devine clar pentru toţi că nu spuneţi totul până la capăt. Sunteţi gata să procuraţi astăzi gaze la orice preţ, important această achiziţie să nu fie direct din Federaţia Rusă. Sunteţi gata să plătiţi orice preţ probabil din ajutorul care va fi acordat de anumite structuri internaţionale”, a declarat parlamentara BCS.

Deputatul Partidul Politic Şor, Denis Ulanov, a solicitat precizări cu privire la organizarea alegerilor locale noi pe 21 noiembrie, inclusiv la Bălţi, în contextul instituirii stării de urgenţă. Ministrul justiţiei, Sergiu Litvinenco, a declarat că menţiuni cu privire la desfăşurarea scrutinului ar putea fi făcute de legislativ în hotărârea sa. Comisia Electorală Centrală poate interpreta legislaţia electorală, dar, în opinia sa, nu ar fi motive ca alegerile să nu aibă loc. Or starea de urgenţă este legată de situaţia pe piaţa gazelor naturale.

„Toţi paşii pe care-i întreprindem acum sunt necesari pentru a asigura securitatea energetică a ţării, să putem aloca resurse financiare pentru procurarea gazelor din surse alternative şi să ne asigurăm că readucem presiunea în sistemul de gaze naturale la un nivel corespunzător. Vom lua şi decizia de alocare a păcurii din rezerva de stat pentru a ajuta companiile care pot diversifica sursele de energie”, a declarat premierul Gavriliţa la şedinţa Guvernului de vineri, la care Cabinetul de miniştri a propus Parlamentului declararea stării de urgenţă.

Potrivit documentului, în perioada stării de urgenţă, 22 octombrie - 20 noiembrie, Comisia pentru Situaţii Excepţionale va emite dispoziţii privind instituirea unui regim special de procurare a gazelor naturale în regim rapid; alocarea mijloacelor financiare pentru asigurarea procurării volumelor necesare de gaze naturale; adoptarea deciziilor necesare în scopul asigurării unor acţiuni rapide de asigurare cu gaze naturale, inclusiv prin derogare de la prevederile normative; dispunerea, la necesitate, a raţionalizării consumului de gaze naturale şi de alte resurse energetice; adoptarea deciziilor de împuternicire a furnizorilor şi distribuitorilor să acţioneze în scopul procurării, transportării şi distribuţiei gazelor naturale pe întreg teritoriul ţării; coordonarea activităţii mijloacelor de informare în masă privind informarea populaţiei despre cauzele şi proporţiile situaţiei excepţionale etc.

„Precizez că pe 13 octombrie, CSE a constatat apariţia unei situaţii excepţionale, de alertă pe piaţa gazelor naturale. În pofida acţiunilor întreprinse, instrumentele folosite în acest moment nu sunt suficiente pentru depăşirea situaţiei create, iar competenţele Comisiei nu oferă soluţiile şi mecanismele necesare. În acest context, este necesar ca CSE să aprobe anumite măsuri, decizii urgente, în termini rapizi, ce prevăd inclusiv derogări de la actele normative, ceea ce cadrul actual nu ne permite”, a specificat secretarul de stat al Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Constantin Borosan.

Premierul Natalia Gavriliţa a subliniat necesitatea şi corectitudinea acţiunilor care urmează a fi întreprinse: „Aceste împuterniciri vor fi utilizate cu bună credinţă. Vom institui toate procedurile necesare pentru ca deciziile să poată fi auditate, monitorizate şi să putem raporta despre acestea la timpul potrivit, astfel încât să nu existe niciun dubiu despre intenţia şi efectul lor. Vom aloca bani din buget, vom împuternici operatorii ca să poată accesa piaţa şi să poată asigura securitatea energetică a ţării.”

În vederea depăşirii situaţiei de alertă pe piaţa gazelor naturale, Guvernul a votat şi pentru eliberarea păcurii din rezervele de stat. Reieşind din faptul că S.A. Termoelectrica a epuizat deja stocul disponibil personal de păcură, s-a decis eliberarea cantităţii de 16.500 tone de păcură din rezervele de stat.

„Arderea păcurii eliberate va permite asigurarea populaţiei şi instituţiilor de importanţă socială cu energie electrică, dar şi agent termic în perioada rece a anului. Scopul proiectului este intervenţia statului în soluţionarea situaţiei excepţionale create pe piaţa gazelor naturale, asigurării securităţii energetice a ţării şi protecţiei populaţiei. Arderea păcurii din rezervele de stat asigură procesul de livrare a agentului termic şi electric beneficiarilor de serviciile Termoelectrica, fapt ce permite menţinerea unui tarif stabil pentru consumatori şi economisirea gazelor naturale, fără a fi ridicate tarifele achitate de populaţie”, a spus Ana Revenco, ministrul Afacerilor Interne.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite