Strategia naţională de apărare, aprobată în Parlament

Strategia naţională de apărare şi Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei pentru anii 2018-2021 au fost adoptate în şedinţa Parlamentului de joi, 19 iulie. Deputaţii din fracţiunea Partidului Socialiştilor au criticat proiectul, menţionând că acesta nu corespunde scopurilor declarate, este unul neprofesionist şi are scopul unei provocări politice, transmite IPN.

Ministrul Apărării, Eugeniu Sturza, a declarat că elaborarea Strategiei naţionale de apărare este o măsură ce reflectă în primul rând efortul de adaptare strategică a Republicii Moldova la provocările mediului de securitate regional şi internaţional. 

Potrivit ministrului, Strategia este documentul de politici care stabileşte modalitatea de realizare a funcţiilor instituţiilor statului în scopul asigurării apărării naţionale.

Documentul presupune consolidarea, dezvoltarea şi modernizarea sistemului naţional de apărare în corespundere cu interesele naţionale. 

Strategia defineşte contextul strategic al mediului de securitate, oferă o descriere a situaţiei curente cu identificarea riscurilor şi a ameninţărilor pe dimensiunea de apărare şi expune în viziune strategică obiectivele politice de apărare, căile şi resursele necesare pentru realizarea acestora.

Eugeniu Sturza a mai spus că procesul de elaborare a Strategiei s-a bazat pe o abordare participativă, fiind implicaţi toţi actorii naţionali vizaţi direct sau tangenţial de reforma sistemului naţional de apărare. În baza decretului preşedintelui din mai 2016 a fost constituită comisia pentru elaborarea Strategiei, care la rândul său a creat un grup de lucru interdepartamental, format din reprezentanţii a 23 de instituţii cu atribuţii în domeniul apărării. Printre acestea se numără Consiliul Suprem de securitate, Parlamentul, Guvernul, autorităţile publice centrale, locale, societatea civilă, dar şi mediul academic.

Strategia va fi implementată etapizat, în raport cu alocările bugetare. În prima etapă se va urmări consolidarea, menţinerea şi asigurarea parametrilor de funcţionare a sistemului naţional de apărare actual şi identificarea potenţialului de dezvoltare sau modernizare, concomitent cu punerea în aplicare a măsurilor care nu presupun alocări bugetare suplimentare. Etapa a doua a implementării va avea drept obiectiv dezvoltarea şi modernizarea sistemului naţional de apărare pe coordonatele stabilite în document.

În Strategie este menţionat că statutul de neutralitate permanentă al Republicii Moldova presupune renunţarea necondiţionată la participarea la conflicte armate, iar în timp de pace – construirea unor relaţii de bună vecinătate cu toţi partenerii internaţionali, bazate pe respect reciproc şi consens. De asemenea, se menţionează că deteriorarea relaţiilor dintre Federaţia Rusă şi Occident creează o stare de instabilitate, care generează sau favorizează proliferarea noilor riscuri şi ameninţări în regiune.

„În aceste condiţii, Republica Moldova apreciază experienţa de colaborare dintre Uniunea Europeană, Federaţia Rusă şi Statele Unite pe marginea problematicii ce ţine de reglementarea transnistreană. În contextul dat, urmare a unor progrese înregistrate în reglementarea diferendului transnistrean, apare perspectiva reală de transformare a prezentei forţe de pacificare de pe Nistru într-o misiune civilă sub mandat internaţional.

În acelaşi timp, Republica Moldova va continua să menţină cu Federaţia Rusă un dialog deschis şi transparent, întru identificarea unor soluţii în vederea retragerii Grupului Operativ al Trupelor Ruse şi distrugerii sau evacuării stocului de muniţii depozitat pe teritoriul Republicii Moldova. Acest fapt va contribui la întărirea şi recunoaşterea internaţională a statutului de neutralitate al Republicii Moldova”, se mai spune în proiectul Strategiei.

În luarea sa de cuvânt, deputatul Partidului Socialiştilor, Ghenadi Mitriuc, a declarat că proiectul Strategiei nu corespunde cu scopurile declarate, este unul irealist şi fără conţinut. Potrivit parlamentarului, este vorba despre o nouă declaraţie a majorităţii parlamentare, care îşi prezintă poziţia anti-rusească. Mai mult, spune deputatul, acest proiect este adoptat cu încălcarea cerinţelor conceptuale din legislaţia cu privire la apărare. Ghenadi Mitriuc a îndemnat la retragerea proiectului, calificându-l ca sperietoare, şi la elaborarea unui proiect fără culori politice.

Liderul fracţiunii Partidului Democrat, Marian Lupu, a declarat că punctul central în acest document este statutul de neutralitate al Republicii Moldova, consfinţit în Constituţia ţării. Politicianul a mai spus că măsurile stipulate în acest document urmează să ducă doar la fortificarea acestui statut-cheie în această abordare strategică pentru ţară.

Liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, a propus ca în proiect să fie introdusă şi noţiunea „demilitarizare”. Potrivit lui, reieşind din statutul de neutralitate al Republicii Moldova, trebuie de recurs mai departe la demilitarizarea ţării. În opinia sa, în astfel de condiţii va posibil mai simplu şi mai rapid de soluţionat problema transnistreană, întrucât această demilitarizare urmează să aibă loc pe ambele maluri ale Nistrului.

Monitorizarea procesului de implementare a Strategiei şi progresele înregistrate urmează să fie asigurată de către Parlament, preşedintele ţării şi Guvern, prin implicarea Comisiei parlamentare securitate naţională, apărare şi ordine publică, Serviciului Consiliului Suprem de Securitate şi a Cancelariei de Stat.