Viceministrul de Finanţe al Rusiei: „La sfârşitul anului 2017, nu vom avea nici rezerve, nici posibilitatea de a plăti salarii”

Aleksei Kudrin este fostul ministru pro-occidental al finanţelor din Federaţia Rusă, un opozant al lui Putin din 2012 şi potenţial înlocuitor al lui Dmitri Medvedev în funcţia de prim-ministru, conform zvonurilor care circulă în capitala rusă. FOTO: kommersant.ru

Economia Rusiei îşi continuă şi în 2016 trendul descendent. În conformitate cu datele agenţiei ruse de statistică Rosstat, produsul intern brut a scăzut cu 0,6% în semestrul II al anului curent, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. În semestrul I, scăderea PIB a constituit 1,2%. După prognozele Băncii Centrale a Rusiei, scăderea PIB va încetini până la minus 0,3-0,7% în acest an, de la anul prognozându-se o uşoară creştere.

Analizând aceste date, chiar şi experţii mai pesimişti ai Băncii Centrale au fost nevoiţi să admită că, pentru economia rusă, recesiunea se finalizează şi va urma o perioadă de creştere uşoară şi treptată.

În luna august, s-a redus simţitor inflaţia, înregistrându-se o scădere cu 0,1% a preţurilor în comerţul cu amănuntul. În plus, în ultimele două luni executarea bugetului de stat s-a produs, practic, cu deficit zero. Pentru prima dată în 2016 s-a reuşit evitarea asigurării finanţării deficitului bugetar din fondul de rezervă

În ochiul furtunii

Specialiştii din Ministerul Finanţelor nu împărtăşesc optimismul colegilor lor din Banca Centrală şi consideră că situaţia economică a Rusiei nu se îmbunătăţeşte. Viceministrul finanţelor, Tatiana Nesterenko, a declarat că economia rusă se află „în ochiul furtunii”, într-o situaţie în care „totul arată foarte liniştit, însă, în realitate, ne aflăm deja în acest centru al furtunii”.

„Dacă nu vom schimba nimic, atunci la sfârşitul anului viitor, nu vom avea nici rezerve, nici posibilitatea de a plăti salarii, vom avea probleme economice grave. Sfera bugetară este principala noastră provocare internă”, a declarat Tatiana Nesterenko în cadrul unui forum, citată de agenţia de presă TASS.

După părerea dumneaei, este nevoie de decizii politice ferme, pentru a asigura „ieşirea din ochiul furtunii, dificilă însă în regim controlabil”.

Pentru conducerea ministerului rus al finanţelor, „regim controlabil” înseamnă, înainte de toate, reducerea drastică sau îngheţarea cheltuielilor bugetare şi scăderea treptată a deficitului acestuia (care constituie, anual, 1,5 trilioane de ruble – peste 20 de miliarde de euro). Printre măsurile prioritare de pe lista ministerului finanţelor se află: reducerea listei scutirilor de impozite şi facilităţi vamale (care au costat în 2014 statul peste 1,7 trilioane de ruble, aproape 25 de miliarde de euro), să ridice vârsta de pensionare la 63 de ani pentru bărbaţi şi femei deopotrivă, să pedepsească regiunile federaţiei pentru depăşirea limitei de deficit bugetar, să renunţe definitiv la indexarea (ajustarea în funcţie de nivelul inflaţiei) pensiilor, salariilor bugetarilor şi alocaţiilor sociale. Cheltuielile bugetare vor fi reduse cu peste 300 de miliarde de ruble, cam 5 miliarde de euro, în 2016, de la 16,1 trilioane de ruble, la 15,7 trilioane (peste 200 de miliarde de euro). Se planifică acţiuni pentru reducerea deficitului bugetar la 1% din PIB pe an. În 2016, deficitul bugetar va constitui aproximativ 3,5%.

Implicaţii politice la vârf

Declaraţiile făcute de ministrul rus al finanţelor pot constitui şi un semn că preşedintele rus se pregăteşte să remanieze guvernul, aşa cum se zvoneşte de ceva timp, şi are nevoie de un şir de motive întemeiate pentru a iniţia mutările de cadre din executivul federal rus. Se vehiculează activ posibila demitere a lui Dmitri Medvedev după alegerile parlamentare din toamnă, şi înlocuirea sa cu un reformator mai pe placul Occidentului, pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu ţările din UE şi NATO. De exemplu, cu fostul ministru al finanţelor Alexei Kudrin, un om cu reputaţia actuală de opozant activ, după ce a participat la mitingurile de protest din Piaţa Bolotnaia, din 2012.  

Pe lista miniştrilor remaniabili se mai află, conform datelor din presa rusă, miniştri precum vice-premierul pentru Probleme sociale, Olga Golodeţ, ministrul Muncii şi dezvoltării sociale, Maxim Topilin, ministrul Educaţiei, Dmitri Livanov, ministrul Sănătăţii, Veronika Skvorţova. Livanov a şi fost demis, fiind înlocuit cu fostul adjunct al direcţiei de proiecte sociale a Administraţiei Prezidenţiale, Olga Vasilieva, anterior aceasta fiind angajată în departamentul cultură al Casei Albe (sediul guvernului Rusiei). Olga Vasilieva conduce catedra de religie a Academiei Serviciului Public de pe lângă preşedintele Federaţiei Ruse, fiind specializată în istoria Bisericii Ortodoxe Ruse în secolul XX. Pe parcursul ultimilor ani, Vasilieva s-a mai ocupat de chestiunile religiei din ministerul comunicaţiilor publice, supervizând tratarea temelor religioase şi a bisericii în presa electronică din Rusia. De asemeea, ea a făcut parte din consiliul de pregătire a obiectului „Istoria Rusiei”, din cadrul ministerului educaţiei. Vasilieva este cunoscută ca fiind o apărătoare ferventă a lui Iosif Stalin, elogiindu-l pentru rolul său în păstrarea unităţii statului sovietic, într-o serie de conferinţe publice. 

Secretarul de presă al preşedintelui Putin, Dmitri Peskov, a calificat drept speculaţii zvonurile că Medvedev urmează să fie demis, şi a comparat aceste zvonuri cu ghicitul în zaţul de cafea. Asta deşi preşedintele rus este obligat prin lege să răspundă unei petiţii semnate deja de peste 100.000 de cetăţeni, cu solicitarea de demitere a lui Medvedev, pentru că i-a recomandat unui profesor să se apuce de afaceri dacă vrea mai mulţi bani, atunci când acel profesor i se plânsese public de salariile mici din învăţământ.

Pe data de 5 august, rezervele financiare ale Rusiei au constituit 396 miliarde de dolari. De la începutul anului, peste 10 miliarde de dolari au fost cheltuiţi din rezerva de stat pentru susţinerea rublei. Însă Ministerul Finanţelor avertizează că rezervele se pot apropia vertiginos de 0 în acest an sau în următorul. Din punct de vedere politic, preşedintele Putin pare dispus să accepte schimbări politice, inclusiv cooptarea la guvernare a unor oameni văzuţi drept pro-occidentali, pentru a putea rezista până la alegerile din martie 2018, atunci când Putin ar trebui să obţină un al patrulea mandat. După inaugurarea acestui nou mandat de 6 ani, ar urma să se treacă la măsuri financiare drastice, foarte dure. De exemplu, majorarea impozitului pe venit.

Până atunci, se pare că economia Rusiei va fi trecută în regim de avarie, pentru a fi evitată o nouă perioadă de scădere, a stopa declinul şi a păstra o bază pentru reluarea creşterii în funcţie de succesul Moscovei în a obţine ridicarea graduală a sancţiunilor occidentale.