VIDEO Bogdan Ţîrdea susţine că rolul lui Dmitrii Kozak în formarea guvernării de la Chişinău este „imens”

Deputatul socialist Bogdan Ţîrdea a recunoscut că vicepremierul Rusiei, Dmitrii Kozak, a avut un rol „imens” în formarea unei coaliţii de guvernare la Chişinău.

Într-un interviu pentru o agenţie de presă din Crimeea, Bogdan Ţîrdea spune că Blocul ACUM, condus de Maia Sandu şi Andrei Năstase, dar şi PSRM au avut o întrevedere cu Dmitrii Kozak. 

Potrivit lui, în rezultatul întreverilor forţelor politice respective cu Dmitrii Kozak „a început procesul de negocieri. Negocierile au fost deblocate”.

„Rolul lui Kozak în aceasta (iniţierea negocierilor între PSRM şi ACUM) este pur şi simplu imens. Cei de dreapta au fost pur şi simplu încântaţi de discursul lui Kozak. Ei chiar au fost uimiţi de calităţile diplomatice şi de negociere ale lui Kozak şi de mesajul lui. Dar mesajul a fost: „uniţi-vă în luptă contra oligarhilor şi construiţi un stat democratic”. A fost un mesaj subtil, nu chiar direct. Ce a urmat: pe 7 iunie, PSRM şi Blocul ACUM au început un dialog activ şi aproape s-au înţeles în privinţa formării unei majorităţi parlamentare”, a declarat Bogdan Ţîrdea.

Luni, 3 iunie, la Chişinău cu o vizită s-a aflat vicepremierul rus Dmitri Kozak. Politicianul rus a avut întrevederi cu liderii PSRM, PDM şi blocului ACUM.

Andrei Năstase a afirmat, în cadrul unei conferinţe de presă organizate după discuţiile dintre PSRM şi ACUM, că a avut o discuţie foarte bună la întrevederea cu vicepremierul Federaţiei Ruse, Dmitrii Kozak, şi că a fost felicitat pentru asta de către partenerii din Partidul Popular European (PPE).

Deputatul Blocului ACUM Octavian Ţîcu susţine că la întâlnirea dintre Johannes Hahn şi liderii Blocului ACUM, oficialul european le-ar fi sugerat acestora că nu ar trebui să meargă la întrevederea cu vicepremierul rus, Dmitrii Kozak. Parlamentarul s-a arătat uimit că, în pofida acestor sugestii, Maia Sandu şi Andrei Năstase au decis să se vadă cu Kozak, deşi în cadrul Blocului s-ar fi luat altă decizie.

Amintim că liderii Blocului ACUM, Maia Sandu şi Andrei Năstase, PSRM şi Igor Dodon au chemat cetăţenii din toate colţurile ţării să iasă în stradă la un „marş al poporului” duminică, ora 11.00, în faţa Parlamentului. Acţiunea este menită să-l determine pe liderul PDM, Vlad Plahotniuc, să elibereze instituţiile statului pentru ca acestea să poată fi ocupate de Guvernul Maiei Sandu.

Atât PSRM, cât şi ACUM au anunţat ca nu mai există cale întoarsă, că Vlad Plahotniuc trebuie să plece, iar Guvernul Maia Sandu să-şi exercite pe deplin atribuţiile.

Curtea Constituţională a dizolvat Parlamentul Republicii Moldova. Preşedintele interimar, Pavel Filip, a semnat decretul privind stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate - 6 septembrie 2019. La scurt timp, preşedintele Igor Dodon a semnat un decret de anulare a decretului semnat de Pavel Filip, pe motiv că acesta ar fi fost semnat cu încălcarea Constituţiei. 

Vicepreşedintele PDM Vladimir Cebotari a declarat că decretul semnat de Pavel Filip deja a fost publicat în Monitorul Oficial şi a produs efecte juridice şi că „procedura nu mai poate fi oprită”. În rezultat, democraţii au anunţat că se pregătesc de alegeri anticipate. Mai mult ca atât, aceştia susţin că singura ieşire din criza politică de la Chişinău sunt anticipatele.

De partea cealaltă, alianţa de guvernare ACUM-PSRM, care are 61 de mandate parlamentare, nu recunoaşte deciziile Guvernului Filip, motivându-şi acţiunile prin faptul că singurul Guvern legal şi legitim este cel ales pe 8 iunie de deputaţii ACUM-PSRM, care însă este declarat neconstituţional de Curtea Constituţională.

Însă, deputaţii ACUM şi PSRM au declarat în afara legii Guvernul Filip şi au cerut intervenţia Consiliului de Securitate al ONU în situaţia din Republica Moldova. De asemenea, cei 61 ACUM-PSRM au anunţat că nu recunosc deciziile Curţii Constituţionale.

Igor Dodon a declarat că Democraţii nu vor să transmită pe cale paşnică puterea. În acest sens, preşedintele a spus că singura soluţie ar putea fi mobilizarea masivă în stradă a cetăţenilor.

Secretarul general al Consiliul Europei, Thorbjørn Jagland, a anunţat duminică, 9 iunie, că va cere opinia Comisiei de la Veneţia cu privire la acţiunile Curţii Constituţionale de la Chişinău din ultima perioadă, inclusiv în ceea ce priveşte decizia de dizolvare a Parlamentului Republicii Moldova. Deciziile sunt greu de înţeles şi par arbitrare.

Vicepreşedintele Partidului Democrat, Andrian Candu, spune că nimeni şi niciodată nu are dreptul să se pronunţe referitor la hotărârile emise de Curtea Constituţională a altui stat. Acest lucru, dacă se întâmplă, poate fi calificat drept interferenţă în sistemul de drept din ţara respectivă.

Curtea Constituţională a condamnat „presiunile politice la care este supusă”: Cei care îndeamnă la dizolvarea Curţii sunt inamicii democraţiei

În urma unei sesizări depuse de deputaţii democraţi, Curtea Constituţională a decis duminică, 9 iunie, că refuzul lui Igor Dodon de a semna decretul de dizolvare a Parlamentului creează circumstanţe de suspendare din funcţie a preşedintelui ţării. În asemenea situaţie, potrivit Curţii, interimatul şefului statului va fi asigurat de premierul Pavel Filip, care va semna decretul de dizolvare a Parlamentului.

Parlamentul din Republica Moldova s-a convocat sâmbătă, la ora 13:00, într-o şedinţă, ignorând decizia Curţii Constituţionale de a fi dizolvat. 

Deputaţii socialişti şi cei din Blocul ACUM au numit în funcţie conducerea Parlamentului, în frunte cu Zinaida Greceanîi, şi au acordat votul de încredere Guvernului Maiei Sandu, care a şi depus jurământul. Însă, Curtea Constituţională a decis, într-o şedinţă rapidă, invalidarea alegerii Zinaidei Greceanîi în funcţia de preşedinte al Parlamentului şi că toate deciziile luate de Parlament sâmbătă şi cele care vor fi adoptate în continuare sunt neconstituţionale, inclusiv învestirea noului Guvern.

În seara zilei de vineri, Igor Dodon s-a întâlnit cu liderul PDM Vlad Plahotniuc, în faţa căruia a recunoscut că primea până la un milion de dolari pe lună din Rusia, pentru întreţinerea PSRM. 

Democratul Andrian Candu a prezentat probe video şi a menţionat că Dodon a propus federalizarea ţării, interzicerea unionismului, schimbarea Constituţiei ca preşedintele ţării să fie ales de Parlament. Potrivit lui, Dodon s-a aliat pe ultima sută de metri cu ACUM pentru a se răzbuna pe democraţi, din cauza refuzului primit de a accepta o coaliţie în conformitate cu conţiţiile impuse de Moscova.