Vlad Gribincea: Judecătorii din Moldova nu sunt pe deplin independenţi

FOTO europalibera.org

Judecătorii din Republica Moldova se tem să examineze cauze sensibile din punct de vedere politic. Abţinerea de la judecarea a astfel de cauze este un indicator clar că judecătorii nu sunt pe deplin independenţi în această ţară.

Este părerea juristului Vlad Gribincea, preşedinte al Centrului de Resurse Juridice, intervievat de Europa Liberă în contextul deciziei Curţii Supreme de Justiţie prin care dosarul penal în care Ilan Şor, primar de Orhei, este învinuit de fraudă şi spălare de bani în proporţii deosebit de mari va fi examinat în continuare de Curtea de Apel Cahul.

Întrebat dacă este o practică obişnuită să muţi examinarea dosarelor, Vlad Gribincea a spus că, periodic, Curtea Supremă de Justiţie formulează astfel de cereri, în situaţiile în care niciun judecător din instanţa care trebuie să examineze cauza nu o poate face. În Curtea de Apel Chişinău există aproape 60 de judecători. 21 sunt specializaţi pe cauze penale.

„Nuanţa este că e o practică răspândită când judecători specializaţi în alte domenii sunt transferaţi pentru a judeca cauze penale. E o practică răspândită şi conducerea Curţii de Apel Chişinău n-a explicat în niciun fel de ce n-a încercat să ia judecători, spre exemplu, specializaţi în alte domenii, un judecător, de fapt, pentru a fi adăugat celor doi judecători penali compatibili pentru a judeca cauza Şor”, a spus Vlad Gribincea.

Preşedinte Centrului de Resurse Juridice crede că „e ceva strâmb la mijloc”. Mai întâi, traducătorii n-au reuşit să traducă hotărârea la timp, acum judecătorii Curţii de Apel Chişinău nu vor să examineze cauza.

„Cauza Şor a fost pornită, dacă nu greşesc eu, încă în anul 2015, adică era prima cauză penală pornită, înainte ca să fie pornită cauza Platon sau cauza Filat. Cauza Filat şi cauza Platon deja s-au finalizat, chiar dacă au fost pornite ulterior, iar oamenii execută sentinţele penale. Cauza Şor, cauză în care dl Şor se pare că şi-a recunoscut vinovăţia, adică e o cauză relativ simplă, se tergiversează prin instanţe – a fost trimisă în instanţă mai târziu, a fost examinată într-o perioadă mai lungă de timp…”, a remarcat Vlad Gribincea, care crede că judecătorii se tem să examineze o astfel de cauză.

„Şi acest lucru nu este valabil doar în privinţa cauzei Şor, acest lucru a fost văzut şi în privinţa cauzei Filat, şi în privinţa cauzei Platon, şi în privinţa altor cauze sensibile din punct de vedere politic. Foarte mulţi judecători se abţineau de la judecarea cauzelor. E un indicator foarte clar că judecătorii nu sunt pe deplin independenţi în această ţară”, a declarat juristul.

Întrebat dacă decizia de strămutare a cauzei Şor nu are cumva un aspect selectiv, de vreme ce CSJ a respins anterior, în cazul Platon, cererea de mutare, Vlad Gribincea a răspuns că, la prima vedere s-ar putea conchide că nu, deoarece drept motiv pentru strămutarea cauzei Şor la Cahul este că judecătorii au participat la examinarea cauzei Platon. Adică, până la examinarea cauzei Platon, judecătorii erau compatibili, iar după examinarea cauzei Platon, au devenit incompatibili.

„Şi dacă urmărim logica Curţii Supreme de Justiţie şi spunem că judecătorul care a examinat o cauză nu mai poate examina a doua oară o cauză similară – ceea ce nu este practic răspândit în Europa, apropo, nu poţi examina exact aceeaşi cerere, aceeaşi cauză, dar o cauză similară poţi – atunci se poate întâmpla o situaţie încât în curând nu vor mai exista judecători la curţile de apel care trebuie să judece astfel de cauze. Şi atunci, ce facem, urmărind logica asta?”, se întreabă retoric juristul, care crede acest lucru  „cel puţin, straniu.”

Observaţiile jurnalistice arată că în societate această poveste este percepută ca suspectă şi scopul ar fi de a-l scoate basma curată pe inculpat, a remarcat autorul, rugându-l pe Vlad Gribincea să comenteze aceste speculaţii. Potrivit juristului, „aceste aparenţe, dacă sunt cât de cât logice, nu pot adăuga încredere în justiţie”. „Conducerea justiţiei spune că ea vrea să sporească încrederea în justiţie. Prin astfel de fapte, de fapt, ea zădărniceşte orice efort de sporire a încrederii în justiţie”, a conchis preşedinte Centrului de Resurse Juridice.