203 ani de la Raptul Basarabiei - moldovenii ies în stradă pentru ReUnire

Sâmbătă 16 mai 2015, la 203 ani de la primul Rapt al Basarabiei, moldovenii îşi anunţă în număr mare participarea la cea mai importantă manifestaţie unionistă din ultimii ani. Acţiunea va avea loc sâmbătă, începând cu ora 14.00, în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău.

Pe 16 mai 1812, folosindu-se de slăbiciunile negociatorilor otomani din perioada de cădere a Imperiului Otoman şi de spionii pe care Rusia îi avea la Bucureşti, Imperiul Ţarist reuşeste să anexeze ţinutul lui Ştefan cel Mare de la Est de Prut, ceea ce astăzi numim Basarabia.

Acest lucru s-a petrecut în urma încheierii păcii post război ruso-otoman 1806-1812, conflict care a vizat tocmai supremaţia asupra ţărilor româneşti, Moldova şi Muntenia.  Bătălia a fost una îndelungată şi istovitoare, nu atât pentru cele două tabere implicate în conflict, cât mai ales pentru principatele române, aici unde se dădeau cele mai multe bătălii.

Imperiul Otoman a cedat ceva ce nu deţinea, deoarece Capitulaţiile încheiate între domnitorii români şi Înalta Poartă prevedeau neintervenţia în politica internă, atâta timp cât birul este plătit, şi garanta integritatea celor două principate, fără ca acestea să fie înglobate în Imperiul Otoman.

În momentul încheierii acestei păci, principatele nu erau slăbite doar economic cât şi politic, deoarece boierilor pământeni li se luase forţa prin aducerea de domnitori străini, aşa-numiţi fanarioţi. 

Scopul principal al Imperiului Ţarist era acela de a pune stăpânire pe întreg pământul românesc, însă în momentul încheierii păcii era grabă mare ca urmare a pregătirilor militare pe care le făcea Franţa lui Napoleon.

Ruşii s-au mulţumit iniţial cu această parte a Moldovei, însă realitatea a arătat că în următoarea perioadă influenţa Imperiului Ţarist a crescut foarte mult la Iaşi şi Bucureşti, ajungând practic să conducă principatele, deşi oficial puterea se afla la Constantinopol.

Excepţie perioada interbelică, 1918-1940, teritoriul locuit majoritar de români avea să fie supus unei puternici politici de deznaţionalizare, de altfel eşuată din moment ce peste 80% din locuitorii Republicii Moldova sunt români iar limba oficială a statului este limba română. Politica anti-românească continuă şi astăzi prin crearea unui stat ce încearcă instituirea unei false naţiuni moldoveneşti, ca distinctă de cea română. Rusia este astăzi poate mai puternică decât în ultimii 200 de ani, printr-o clasă politică complet controlată şi cu o putere deplină asupra principalelor canale de informaţii.

Metodele folosite de Rusia pentru deznaţionalizare au fost printre cele mai dure: asasinate, arestări, presiuni fizice şi psihice, deportări, interzicerea limbii române în şcoli şi instituţiile publice, eliminarea sistematică a intelectualităţii româneşti, aducerea de populaţie slavă din toate colţurile Rusiei dar de cea mai slabă calitate pentru a putea controla administrativ teritoriul actual al Republicii Moldova.

În aceşti 203 ani Rusia este vinovată de un adevărat genocid comis împotriva naţiunii române, lucru care face ca în România să existe puternice resentimente.

Pe 16 mai 2012, la 200 de ani de la primul rapt al Basarabiei, mii de oameni au cerut în stradă Reunirea cu România. În acest an puternice manifestaţii stradale au vizat clasa politică de la Chişinău, profund politică şi anti-naţională, dovadă a eşecului statului Republica Moldova.

Organizatorii au anunţat că vor participa la eveniment români din toate colţurile Republicii Moldova.

Moldovenilor li s-a spus: cereţi şi vi se va da, acum ei cer, mai rămâne să vedem dacă va fi cineva prin Palatul Cotroceni care să îi şi audă.