INTERVIU Andrew Young: „Civic Fest reuneşte diferite ONG-uri din Moldova pentru a face schimb de experienţă “

Cu o experienţă de peste 30 de ani în politică şi programe de asistenţă pentru consolidarea democraţiei, directorul National Democratic Institute, Andrew Young, ne-a vorbit despre cum ONG-urile din Moldova îşi pot promova mai eficient proiectele pe care le desfăşoară, dar şi cu mass-media îşi poate consolida imaginea publică promovând cazurile sociale din ţară.

Din punctul dumneavoastră de vedere cât de actual este conceptul Civic Fest şi cât de mult contribuie acesta la dezvoltarea societăţii civile?

Ideea unui Civic Fest este foarte bună fiindcă reuneşte diferite ONG-uri din Moldova pentru a aborda subiecte de interes comun şi pentru a face schimb de experienţă. Festivalul oferă, totodată, politicienilor de rang înalt şi jurnaliştilor, posibilitatea să afle cu ce se ocupă organizaţiile nonguvernamentale din ţară. Timpul ne va arăta cât de mult  contribuie Civic Fest la dezvoltarea societăţii civile în Moldova. Sper că până atunci toţi cei care au participat la eveniment îşi vor reevalua agenda şi modul în care vor acţiona astfel încât activitatea lor să aibă un impact direct şi implicit benefic asupra societăţii moldoveneşti.

În opinia dumneavoastră care sunt principalele motive pentru care oamenii participă la Civic Fest?

Dacă e să mă refer la cetăţeni, atunci ar fi frumos să obţinem mai multe aprecieri de la cei care beneficiază de pe urma muncii depuse de membrii ONG-urilor. Dacă e să mă refer la activiştii care colaborează cu ONG-urile, aşa cum am menţionat anterior, este important să ne analizăm bine scopurile, obiectivele şi să vedem dacă suntem sau nu satisfăcuţi de cerinţele generale în ceea ce priveşte ajutorul pe care îl acordăm cetăţenilor moldoveni şi societăţii moldoveneşti.

Dacă ar fi să trasăm un numitor comun tuturor ONG-urilor din Moldova, care  ar fi acesta?

Cred că membrii acestor ONG-uri sunt foarte pasionaţi de ceea ce fac şi doresc cu adevărat să facă mai bună societatea în care trăiesc. Dar trebuie să ne asigurăm că resursele de care dispunem sunt utilizate pentru a atinge obiectivele scontate.

Care sunt cele mai importante proiecte pe care le-aţi realizat anul acesta împreună cu organizaţia pe care o reprezentaţi?

National Democratic Institute se bucură de un real succes la nivel local, graţie programelor de participare civică pe care le desfăşurăm. Echipe noastră a fost zilnic în oraşele şi satele din Moldova, ajutând cetăţenii simpli să se organizeze şi să-şi rezolve problemele care contează cu adevărat pentru ei. Succesul porneşte de la construirea de drumuri şi poduri şi ajunge până la localurile unde se pot alimenta bătrânii. Acest lucru a fost posibil fără anumite subvenţii sau bani, în afară de cei care au fost investiţi de noi. Echipa noastră a demonstrat că există o voinţă reală din partea oamenilor să înveţe cum pot conlucra pentru binele comunităţii lor, dacă un ONG le arată modul în care se poate lucra mai eficient. În general, lucrul cu politicienii, manifestând o atitudine pozitivă şi oferind soluţii poate duce la rezultate de succes.

Cât de receptiv este mediul de afaceri din Republica Moldova în scopul de a susţine iniţiativele de responsabilitate socială? Din punctul dumneavoastră de vedere ce pot face antreprenorii locali pentru a oferi bugee mai mari campaniilor de responsabilitate socială?

Eu cred că este nevoie de mai mult timp până când reprezentanţii mediului de afaceri vor face investiţii mai substanţiale în iniţiativele de responsabilitate civică. Şi asta din cauza că membrii acestei comunităţi nu sunt la curent cu ceea ce se întâmplă în afara ariei lor de activitate şi interes. ONG-urile şi mass media trebuie să sprijine responsabilitatea socială corporativă, mai deschis şi mai centrat pe liderii din domeniu. ONG-urile trebuie să fie şi ele transparente în privinţa donaţiilor primite şi a cheltuielilor. Prin dezoltarea unor planuri de afaceri comune cu companiile, cei din mediul business vor vedea că organizaţiile neguvernamentale folosesc cu înţelepciune orice investiţie în beneficiul comunităţii, per ansamblu. Este nevoie de o abordare cu adevărat profesionistă.

Am putea considera reprezentanţii mass media din Republica Moldova cu adevărat oneşti în munca lor de informare a cititorilor lor, dacă ne referim la iniţiativele civice?

Mass media liberă în Moldova se află încă într-o fază incipientă. Încă nu este un instrument investigativ care să funcţioneze perfect şi să favorizeze democraţia. Presa se concentrează asupra ştirilor politice şi a scandalurilor. Cu toate acestea, ca şi în cazul afacerilor, ONG-urile trebuie să ajute la educarea mass-media. Şi o pot ajuta arătându-i că munca ONG-iştilor este foarte utilă multor moldoveni din variate domenii. Dacă aceştia le vor demonstra jurnaliştilor că publicarea rezultatelor muncii lor va atrage atenţia unei largi audienţe, atunci media se va arăta mai interesată. Istoriile umane de interes îmbunătăţi calitatea presei. ONG-iştii trebuie să alimenteze interesul presei cu poveşti interesante, exact aşa cum fac politicienii.

Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai importante paneluri de dialog evidenţiate în cadrul acestei ediţii Civic Fest?

Fără a mă referi la panelul nostru desigur,  cred că toate sesiunile au contribuit la conturarea unui foarte interesant Civic Fest. Personal, am fost foarte interesat de sesiunile care promovează dialogul şi participarea audienţei mai mult decât simplele prelegeri. Acesta este modul în care ideile sunt distribuite. De asemenea, mă bucur foarte mult că Prim-ministrul Iurie Leancă a modificat modul în care a participat la eveniment, schimbând discursul oficial pe o sesiune de întrebări-răspunsuri. O alegere inspirată din partea unui politician atât de influent în Republica Moldova.

Care credeţi că sunt cele mai eficiente instrumente pe care le utilizează ONG-urile în scopul de a face faţă problemelor din ţara noastră?

Să mergi în comunităţi şi să vorbeşti cu oamenii faţă în faţă. Să foloseşti chestionare, petiţii, site-uri web, pliante. Orice lucru care pune oamenii în acţiune şi îi face să se simt parte a unei activităţi. Aceste lucruri, deseori, nu pot fi făcute de la Chişinău. Trebuie să ieşi afară şi să vorbeşti cu oamenii obişnuiţi, chiar în curţile caselor lor.