Cum îi afectează depresia pe adolescenţii din Republica Moldova

Adolescenţii din Moldova suferă cel mai mult din cauza lipsei părinţilor plecaţi la muncă peste hotare Foto: Adevărul

Lipsa părinţilor, problemele cu alimentaţia şi cu alcoolul îi predispun pe tinerii din Republica Moldova la boli cardiovasculare, respiratorii şi digestive. Experţii în sănătate atrag atenţia şi asupra insuficienţei serviciilor sociale în sprijinul copiilor.

Depresia este principala cauză a cazurilor de îmbolnăvire înregistrate în rândul adolescenţilor, iar accidentele rutiere sunt a doua, relevă cel mai recent studiu publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), cu referire la copiii cu vârstele cuprinse între 10 şi 19 ani. Potrivit experţilor în sănătate, adolescenţii moldoveni suferă din cauza lipsei părinţilor, plecaţi la muncă peste hotare, a problemelor financiare ale familiilor din care provin sau a rudelor alcoolice.

Cele mai frecvente boli întâlnite printre adolescenţii din ţară sunt maladiile cardiovasculare şi respiratorii, diabetul, intoxicaţiile, malformaţiile congenitale şi bolile digestive. „Modul nesănătos de viaţă duce la hipertensiunea arterială, care e în creştere printre adolescenţi. Stresul şi alimentaţia incorectă sunt alţi factori decisivi, care contribuie la agravarea stării de sănătate a tinerilor. O altă cauză e faptul că medicii de familie nu-i ţin sub observaţie, iar tratarea târzie a bolilor duce la cronicizarea lor“, precizează vicedirectorul medical al Institutului Mamei şi Copilului, Ina Palii.

Scăpaţi din ochi de medici şi profesori

Potrivit datelor Centrului Naţional de Management în Sănătate, anul trecut, la fiecare 1.000 de copii cu vârsta de până la 17 ani 15% suferă de retard în dezvoltarea fizică, 27% au probleme de vedere, 3% nu aud bine, 11% se exprimă cu dificultate, 10% au deviaţii ale coloanei vertebrale şi alte 10% au dereglări de ţinută.

Cei mai predispuşi la îmbolnăvire sunt copiii care locuiesc în mediul rural, unde nu beneficiază nici de atenţia medicilor de familie, nici de ghidarea profesorilor. Coordonatorul de programe al Centrului pentru Politici şi Analize în Sănătate (PAS), Ghenadie Ţurcanu, susţine că, din pricina numărului mare de pacienţi de care trebuie să aibă grijă, medicii de familie din sate nu intervin decât în cazuri de urgenţă.

„Mulţi copii suferă de boli respiratorii acute. De exemplu, în instituţiile de învăţământ căldura se dă din decembrie până în martie. În aprilie e frig toată luna şi copiii se îmbolnăvesc. De ce? Pentru că aşa hotărăşte cineva de la Primărie ori directorul de şcoală care n-are bani să plătească gazul. La noi nu persoana e în centrul atenţiei, ci interesul economic sau deficitul de buget“, mai afirmă expertul.

Reclame dăunătoare

Ghenadie Ţurcanu evidenţiază şi faptul că adolescenţii sunt uşor de păcălit de reclamele la băuturi alcoolice sau la alimentele nesănătoase, prin mesaje care-i îndeamnă să fie diferiţi. „Nu-i poţi atrage pe tineri în activităţi benefice pentru sănătatea lor când producătorii de băuturi alcoolice le transmit că trebuie să consume bere dacă vor să fie buni sau să se afirme printre prietenii lor. Adolescenţii sunt foarte vulnerabili şi cred în aceste mesaje. De asemenea, nu e promovată o alimentaţie corectă. De aici avem probleme cu obezitatea printre tineri, ceea ce duce la boli cardiovasculare şi digestive“, explică specialistul.

Campioni la decese prin accidente rutiere

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a făcut public, în primul raport complet dedicat problemelor de sănătate care-i afectează pe adolescenţi, faptul că principala cauză de mortalitate în rândul tinerilor cu vârste între 10 şi 18 ani o reprezintă accidentele rutiere. Pe locul doi se situează mortalitatea prin HIV/SIDA, urmată de suicid. În ceea ce priveşte cauzele care duc la dizabilitate, OMS arată că pe primul loc se situează depresia, urmată de accidente în trafic şi de anemie.

Potrivit celor mai recente date statistice ale Ministerului Sănătăţii, 74% din bolnavii de HIV/SIDA din Moldova sunt tineri. La finele anului 2013 în ţară erau înregistrate 8.588 de persoane cu HIV, inclusiv 2.780 în raioanele de Est. Peste 85% din cei depistaţi seropozitiv au fost infectaţi prin contact sexual, iar 5% l-au primit prin utilizarea drogurilor injectabile.