Diplomatul pune în mişcare energia unei societăţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Problema omenirii rămâne în continuare energia, pe care o pune în mişcare, şi rolul diplomatului, dincolo de atribuţiile sale tehnice şi legitimitatea sa statală; rămâne acela de a modela această energie pentru a împinge societatea înainte.

Diplomatul Mircea Maliţa a explicat, în cadrul conferinţei de lansare a volumului său, ”Istoria prin ochii diplomatului”, organizată de Fundaţia Universitară a Mării Negre (FUMN) şi Institutul de Stiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI), că un diplomat este în principiu o persoană agitată în exterior, dar foarte aşezată în interior, care are menirea să tacă mai mult decât să vorbească, să observe mediul şi oamenii, nu să încremenească în sfera judecăţilor personale.

Diplomatul, un agitat prin definiţie

Maliţa a subliniat că protagonistul principal al acestei lansări este publicul, deoarece o carte are nevoie de un public stilat şi cultivat ca să supravieţuiască mental, să provoace controverse, nu doar să ocupe un confortabil loc în bibliotecă. Maliţa a precizat că nu este de acord cu decalogul faimosului filosof Karl Popper, prin care acesta statuează un profil diplomatului care va performa în viitor, adăugând că diplomatul este prin sine un om agitat care se uită la oameni întrebându-se constant cum le funcţionează mintea şi care este motivaţia lor în acţiunile în care se lansează. ”Popper nu a fost un diplomat, dar ne-a lăsat un decalog prin care aflăm că un diplomat ar trebui să fie concomitent, un istoric, un înţelept, un orator, un pedagog, un om politic. Din experienţa mea, acest decalog nu este aplicabil, el rămâne la stadiul de teorie. Nicolae Titulescu, cel mai important diplomat român, arunca cu hârtiile, se enerva, mai înjura şi străinii. Trebuie să fii măcinat de o anumită energie în permanenţă ca diplomat şi să schimbi anumite realităţi prin faptul că unii îşi schimbă atitudinea faţă de tine”, a explicat Maliţa. În viziunea sa, diplomaţia  produce o analiză distinctă faţă de zona politică şi academică deoarece are alte pârghii şi alte lentile prin care scrutează realitatea. ”Diplomatul se bazează foarte mult pe experienţă, din acest motiv analiza lui este una diferită faţă de analiza produsă de politologi, sociologi etc.”, a menţionat Maliţa.

Sacrificiul românilor nu poate fi anonim

Dan Dungaciu, preşedintele ISPRI, a subliniat că domeniul energetic este foarte important pentru un stat, la fel ca şi atmosfera în care o anumită societate creşte. Dungaciu consideră că generaţia diplomaţilor crescută de Maliţa era dominată de o conştiinţă clară şi de o energie productivă. Acesta a observat că în România există astăzi o ruptură, pe care o exploatează românul în mod negativ, refuzându-şi dreptul la existenţă, iar diplomatul trebuie să ţină cont de această diminuare a resurselor energetice, de care este şi el afectat într-o oarecare măsură. Dacă resursele energetice ale românului s-au pulverizat în atmosfera tranziţiei trebuie găsit acel dram de legitimitate, deoarece sacrificiul românilor trebuie să poarte un nume şi să nu fie aruncat în anonimatul prezentului. ”România a rămas, în prezent, cel mai credibil partener în această zonă dintre Cehia, Ungaria, Bulgaria, pentru că şi-a onorat angajamentele geostrategice. Există în prezent un dram de lumină şi ideea obsedantă «că în România nu se mai poate face nimic» este lipsită de credibilitate, ca să nu spun de ruşine”, a precizat Dungaciu. Generaţia actuală de diplomaţi poate deveni un motor care să genereze noi speranţe pentru România. Cartea diplomatului Maliţa reprezintă un martor ocular al unei generaţii care a înţeles acest lucru.  

Maliţa, Kissingerul lui Ceauşescu

Emil Hurezeanu, jurnalist şi membru FUMN, a precizat că de Nixon şi Ceauşescu nu prea se mai vorbeşte astăzi, dar despre Maliţa şi Kissinger încă se vorbeşte şi se va mai vorbi în spaţiul public internaţional. În opinia sa, viaţa politică, dipomaţia sunt rupte în spaţiul românesc, iar cineva ar trebui să refacă această matrice pentru ca societatea să meargă înainte. Chiar dacă o ţară este nemultumită de sine, această nemulţumire este şi un stimulent de schimbare. Hurezeanu a subliniat că Maliţa a reprezentat pentru generaţia sa un miez magnetic, un diplomat care a fost în stare să concentreze resurse importante la nivel geopolitic pe dimensiunea relaţiilor internaţionale, într-o perioadă când relaţiile României cu alte state nu erau foarte limpezi. În opinia sa, volumul diplomatului Maliţa este o invitaţie a României la schimbare. ”Această carte va intra în bibliotecă şi în minţile noastre, căci pe toţi ne poate schimba”, a concluzionat Hurezeanu.

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite