Loretta Handrabura, viceministra Educaţiei: „Reforma şcolilor profesionale este «examenul meu de licenţ㻓

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Viceministra Educaţiei, responsabilă de învăţământul superior şi cel vocaţional, a vorbit pentru „Adevărul“ despre noutăţile proiectului Codului Educaţiei, despre noua structură care va evalua calitatea studiilor universitare şi despre reforma şcolilor de meserii.

„Adevărul“: În noul proiect al Codului Educaţiei se spune că de acum încolo universităţile vor avea dreptul la antreprenoriat. Cum se îmbină educaţia cu afacerile?

Loretta Handrabura: Dezvoltarea antreprenoriatului eficient şi transparent contribuie la asigurarea demersului complex de calitate din instituţiile care oferă educaţie şi formare profesională. Elemente de antreprenoriat există şi în prezent în unele instituţii universitare, precum ASEM, ULIM, USMF, UTM etc. Prin instituirea autonomiei universitare lărgite, noi trebuie să creăm un cadru mai extins, pentru ca aceste entităţi, având laboratoare de cercetare, incubatoare de afaceri, start up-uri, să poată să desfăşoare o activitate de antreprenoriat şi mai largă.

Mijloacele financiare acumulate, care completează pachetul de venituri, trebuie să fie utilizate pentru dezvoltarea instituţională, implicit, de cercetare. Astfel, universităţile noastre vor putea fi competitive, atractive şi cu adevărat conectate la sectoarele reale ale economiei. Ele nu vor fi la curent doar cu inovaţia şi progresul tehnico-ştiinţific, rămânând ancorate preponderent în teorie şi reproducerea cunoaşterii, cum se întâmpla astăzi. Vorbind de excepţiile de moment, ţin să amintesc în acest context de microsatelitul în proces de elaborare de către studenţii şi cercetătorii de la UTM, dar şi de observatorul astronomic. Dânşii ne-au propus să-l utilizăm în predarea orei de astronomie în şcoală astfel încât elevii din clasa a XII-a să poată beneficia de lecţii practice online.

La începutul anului academic, a fost constituită Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional. Cum va asigura calitatea studiilor şi a predării această nouă structură?

Este un exerciţiu complex de analiză, de înţelegere a derapajelor, a discordanţelor şi non-calităţii pe unele dimensiuni. Universităţile, deja de câţiva ani, trebuie să implementeze crearea structurii de management intern al calităţii. Ele trebuie să fie interesate de relevanţa studiilor, de calitatea resurselor umane şi a infrastructurii educaţionale, astfel încât toate acestea să conducă la faptul că programele pe care le oferă să fie conectate direct la realităţile pieţii. Până îşi va începe activitatea Agenţia, vom continua să monitorizăm şi să intervenim, cu personalul pe care îl avem, acolo unde există semnale din partea studenţilor, angajatorilor, deoarece unele programe de formare profesională nu corespund standardelor calităţii.

Evaluarea tuturor programelor de formare la Drept va începe din luna ianuarie 2014. Acum se desfăşoară procesul de achiziţii publice la care pot participa stucturile externe care îşi doresc să participe la evaluarea acestor programe, oferite de 19 universităţi din cele 33. Şi-au exprimat dorinţa de a fi evaluaţi în anul următor şi unele universităţi cu profil pedagogic. De asemenea, Academia Militară „Alexandru cel Bun“ şi Academia de Studii Economice sunt în procesul de a contracta structuri externe, pentru a-şi evalua programele profesionale de studii.

Odată cu evaluarea calităţii, cum va fi efectuată „filtrarea“ studenţilor?

Universităţile vor avea dreptul să ofere programe pentru un anumit număr de studenţi în rezultatul calificativului acordat de Agenţia Naţională de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Profesional pentru fiecare program de formare. Ele vor fi obligate să respecte această prevedere, pentru că agenţia, prin criteriile de evaluare, va putea să determine câte persoane pot fi instruite într-o instituţie pentru un program sau altul. În situaţia în care instituţia va avea dreptul să instruiască, de exemplu, doar 30 de studenţi, vor fi selectaţi, prin concurs, cei mai buni.

Se vorbeşte foarte mult despre regulile mai stricte la Bacalaureat. Când se planifică monitorizarea examenelor de licenţă? Nu credeţi că se copiază şi la universitate?

Autonomia universitară presupune că universităţile decid în ce condiţii se desfăşoară procesul de instruire, evaluarea sau examenele de licenţă. Nu vine Ministerul Educaţiei să le impună să facă asta. Universităţile sunt şi acum în drept să aplice softuri educaţionale antiplagiat pe toate tezele de an şi de licenţă, sunt în drept să consolideze rigorile din comisiile de evaluare, în care să se regăsească şi agenţi economici din sectorul înspre care urmează să meargă viitorii specialişti. E în dreptul şi obligaţiile universităţilor să facă toate aceste schimbări. De ce nu se întâmplă acum e deja o altă întrebare, nu doar în adresa noastră.

Cum trebuie să fie programa de studii superioare pentru a lansa specialişti pe piaţă, şi nu absolvenţi care completează numărul şomerilor?

Fiecare facultate, catedră, cadru didactic sunt obligaţi să ajusteze curricula la necesităţile şi realităţile actuale ale pieţei muncii. Ministerul a revizuit în 2010 planul-cadru împreună cu experţii din universităţi, racordându-l la realităţile socio-economice.

„În situaţia în care instituţia va avea dreptul să instruiască, de exemplu, doar 30 de studenţi, vor fi selectaţi cei mai buni“ - Loretta Handrabura, viceministra Educaţiei

Am discutat public nu o singură dată că ponderea orelor teoretice şi a celor practice trebuie să fie în favoarea celor practice, ponderea cursurilor obligatorii şi opţionale trebuie să încline spre opţionale. Sper că în viitorul apropiat şi în universităţile noastre studenţii, pe lângă trei cursuri obligatorii dintr-un semestru, spre exemplu, să poată să-şi aleagă pachetul propriu de studii, format din cursuri opţionale pe care ei le consideră necesare pentru carieră.

Un punct slab pe care Ministerul Educaţiei şi-a propus să-l fortifice este mobilitatea studenţilor. Cum pot fi atraşi studenţii străini în Moldova?

Mobilitatea se va reglementa de la sine atunci când va fi semnalul clar pentru studenţii străini că venind în Republica Moldova pentru trei luni , şase luni sau un an de zile, ei vor putea beneficia de programe de formare de calitate şi că vor avea posibilitatea să vadă diferite realităţi educaţionale, pe care să le comunice drept practici pozitive la ei acasă. Astfel, prin acest transfer de practici, universităţile vor putea accede spre calitatea recunoscută internaţional, le va face cu adevărat competitive.

V-aţi propus să instituiţi o nouă structură în fiecare universitate, Consiliul de Dezvoltare Strategică şi Instituţională. La ce trebuie să se aştepte rectorii odată cu crearea acestor instituţii?

Prin această structură, rectorii vor avea posibilitatea să dezvolte şi să implementeze politicile instituţiilor pe care le gestionează. Asta se va face cu suportul membrilor Consiliu de Dezvoltare Strategică şi Instituţională, specialişti în economie, justiţie, angajatori, profesori şi studenţi din cadrul universităţii. Această structură va fi constituită preponderent din reprezentanţii delegaţi de Senat şi de universitate, dar şi de fondatori - Ministerul Educaţiei sau alte ministere fondatoare. Prin intermediul ei se va asigura dezvoltarea, transparenţa, realizarea misiunii de bază a universităţii, pregătirea şi formarea specialiştilor competitivi, specialişti care să corespundă cerinţelor pieţei muncii.

„Este improprie procedura de finanţare a cercetării, când aceeaşi instituţie - AŞM - jurizează şi participă la selectarea proiectelor“ - Loretta Handrabura, viceministra Educaţiei 

În condiţiile autonomiei universitare lărgite, este nevoie de o asemenea structură, existentă în majoritatea universităţilor cu tradiţie şi performanţe din afară. Senatul rămâne puterea legislativă, iar acest consiliu va asigura dualitatea puterii în managementul universitar şi va fi şi celălalt „ochi de veghe“. Misiunea lui este să contribuie la dezvoltarea instituţiei, la asigurarea unei culturi manageriale participative, care ar face universităţile mai atractive datorită indicatorilor de calitate nu doar pentru studenţii din CSI, ci şi Europa sau chiar alte continente.

Mai multe ore practice

Cum vrea ministerul să facă şcolile profesionale mai atractive? Astăzi ele au faima unor instituţii la care se duc, de nevoie, elevii cu note proaste...

Momentan, această afirmaţie este parţial întemeiată, dar noi muncim de patru ani pentru a schimba situaţia. Atractivitatea şcolilor profesionale poate fi asigurată prin două intervenţii importante. Prima ţine de calitatea în formarea viitorilor muncitori calificaţi. Asta ne-am propus printr-un plan de acţiuni susţinut financiar şi de grantul de 5 milioane de euro, prin proiectul de asistenţă tehnică ce va începe să fie implementat din 2014, ulterior, din 2015 şi prin suportul bugetar de 25 de milioane de euro. În această problemă foarte importantă vom interveni împreună cu ministerele sectoriale şi în baza foii de parcurs pentru dezvoltarea învăţământului vocaţional-tehnic, aprobată de Guvern.

Cealaltă intervenţie substanţială va trebui să fie asigurată prin alte politici şi acţiuni complexe din partea statului. Mă refer la crearea locurilor de muncă, salarii competitive, angajatori care stabilesc parteneriate solide cu sectorul educaţiei, proiectând şi evaluând calitatea pregătirii muncitorilor şi verigii medii de specialişti din economie. În simbioză, aceste două intervenţii, pe de o parte de formare profesională de calitate, şi, pe de altă parte, crearea locurilor de muncă cu salarii competitive, vor face cu siguranţă atractiv învăţământul vocaţional-tehnic, cum se întâmplă în Germania, Austria, aşa încât să nu mai existe concepţia distorsionată de acum. A fost şi rămâne provocarea şi „examenul meu de licenţă“ pe perioada mandatului de viceministră.

Când se va face o reevaluare a specialităţilor? Sunt unele profesii, precum sobar sau dezosător, deloc actuale astăzi.

Această evaluare este necesară şi va fi efectuată şi mai bine decât până acum. Se va face cartografierea structurii, revizuirea planului de studii, metodologiei de predare-învăţare-evaluare. Vom opta pentru 60% de ore practice în instruire, elemente de învăţământ dual, standarde ocupaţionale şi calificări, resurse umane bine pregătite, motivate salarial, ca să contribuie la formarea unui muncitor sau tehnician căutat de angajator, bine remunerat, care să nu regrete că a ales să profeseze într-o meserie, şi nu într-o specialitate cu o calificare de nivel de studii postsecundare sau superioare.

Ce feedbackuri aţi primit de la beneficiarii reformelor şi noilor prevederi?

Sunt salutate în mare parte, aşteptate de mult timp, iar realizarea acestora depinde de angajamentul nostru comun şi individual de a nu susţine doar prin declaraţii aceste iniţiative, care se adresează tuturor. Trebuie să înţelegem că reforma şi reuşita într-un timp apropiat sau îndepartat va depinde şi de responsabilitatea pe care ne-o vom asuma fiecare în parte, alimentând-o cu tot ce înseamnă profesionalism, ataşament, noutate, schimbare, flexibilitate, calitate şi dezvoltare continuă.
 

Universităţile de la noi, în rând cu cele europene

Reformele, conform Declaraţiei de la Bologna, au început să fie implementate din 2005, prin instituirea ciclului I - studii superioare de licenţă. Din 2008, o parte din universităţi oferă programe de formare profesională la ciclul II - studii superioare de masterat, şi, în sfârşit, anul acesta, am reuşit să reglementăm în vechea lege a învăţământului ciclul III - de studii superioare de doctorat. Prin această decizie, învăţământul superior moldovenesc corespunde structurii şi paradigmei universităţii de astăzi.

Câştigul pentru noi nu au vrut să-l înţeleagă unele partide din opoziţie, care, în 2005, au semnat această declaraţie, şi care ulterior au contractat mai multe fonduri europene pentru a pregăti terenul în implementarea acestei schimbări.

Astfel, acum toate treptele sunt integrate într-o continuitate logică şi se realizează misiunea universităţilor – cea de a oferi nu doar programe de formare profesională, ci şi o infrastructură adecvată şi resurse umane bine calificate care pot dezvolta împreună cu studenţii activităţi de cercetare.

În toată lumea, progresul ştiinţific, inovaţiile, se datorează, în cea mai mare parte, universităţilor cu tradiţie. Universităţile noastre, cu excepţia celor 19 care au şi acreditare ştiinţifică, oferă doar programe de formare profesională. Cercetarea şi inovarea din unele instituţii, în special în UTM, USMF, USM, UASM, e valorificată şi recunoscută şi în afară ţării. Improprie era şi mai este procedura de finanţare a cercetării, cea de concurs de proiecte, pentru că se efectua de aceeaşi instituţie - Academia de Ştiinţe a Moldovei – care nu doar „jurizează şi decide”, ci şi co-participă în competiţie cu cele 31 de instituţii ramurale din subordine.
 

Republica Moldova



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite