Reforma Poliţiei în Moldova, departe de a fi finalizată. „Nu poţi transforma poliţia într-o oază când în jur totul e corupt”

Reforma Poliţiei, începută acum doi ani, nu este nici pe departe finalizată.

Reforma Poliţiei, începută acum doi ani, nu este nici pe departe finalizată. Deşi s-au făcut anumite lucruri pozitive, cum ar fi: separarea Ministerul Afacerilor Interne de Poliţie, demilitarizarea Ministerului, iar Poliţia a fost organizată în Inspectoratul General al Poliţiei, totuşi, specialiştii subliniază că mai este mult de lucru. Este nevoie de voinţă politică ca reforma să fie implementată, iar corupţia să fie redusă.

Legea Nr. 320 cu privire la activitatea Poliţiei şi statutul poliţistului este o lege-cheie în procesul de reformare a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi Poliţiei, se atestă într-un raport realizat de Institul de Politici Publici (IPP).  Astfel, după adoptarea documentului au fost făcute careva schimbări pozitive: separarea funcţională dintre MAI şi Poliţie, asupra demilitarizării Ministerului şi asupra consolidării independenţei şi depolitizării Poliţiei, asigurarea unei transparenţe mai mari în activitatea Poliţiei şi MAI.

Cu toate acestea, experţii subliniază că există un şir de provocări şi riscuri care alimentează incertitudinile legate de realizarea acestui obiectiv, precum şi de asigurarea sustenabilităţii succeselor obţinute.

„Rămâne să vedem care este impactul acestei reforme la nivel semiurban şi rural. Trebuie să înţelegem care este impactul acestei reforma la nivel comunitar. Sunt de părerea că reforma nu este nici pe departe finalizată şi este timpul să revizuim activităţile care s-au făcut până în prezent. Trebuie de ştiut exact cât ne va costa această reformă şi de cât timp este nevoie ca să o ducem până la capăt”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă, Victor Munteanu, Fundaţia Soros- Moldova.

Potrivit raportului, eficienţa Ministerului în exercitarea funcţiilor de elaborare a politicilor în domeniile de responsabilitate este încă una redusă, iar reforma Trupelor de Carabinieri a rămas o restanţă majoră în procesul de reformare a MAI şi structurile subordonate.

„Legea Nr. 320 nu a adus modificări specifice în activitatea şi reorganizarea Trupelor de Carabinieri. Însă, această lege a fost elaborată în paralel cu proiectul de lege privind Corpul de Carabinieri, care au obiective interdependente şi intercorelate. Legea cu privire la Corpul de Carabinieri nu a fost adoptată şi retrasă din Parlament. Astfel, dublarea defectuoasă a atribuţiilor de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii şi securităţii publice dintre Poliţie şi Trupele de Carabinieri nu este eliminată. Nu avem nişte clarităţi ce ţin de compatibilitatea statutului militar cu misunea de restabilire a ordinii publice, cu oferirea dreptului de agent constatator şi dreptul acestora de reţinere”, a declarat directorul executiv al IPP, Arcadie Barbăroşie, care consideră ca societate să aibă încredere în poliţie - „soluţia magică e voinţa politică”.

Totodată, o altă misiune neîndeplinită a rămas şi revizuirea activităţii poliţiei în zonele rurale. Specialiştii menţionează că acţiunile reformei au fost axate pe nivelurile ierarhice superioare.

„MAI este dispus să continue reforma. Ieri, am creat Consiliul Consultativ pe lângă MAI care se va preocupa de problemele reformei în continuarea acesteia. Membrii consiliului sunt reprezentanţi ai societăţii civile, jurnalişti, reprezentanţii UE, poliţişti, Amabasada Americii. Ce ţine de proiectul prvind Corpul de Carabinieri, noi lucrăm acum la el şi-l vom înainta în cel mai scurt timp în Parlament. Carabinierii trebuie profesionalizaţi”, a declarat ministrul MAI, Oleg Balan.