Social

articolul anterior articolul urmator

Românism fără romantism (răspuns lui Marius Dorin Lulea)

7
30 Mar 2015 14:31:43
Ion Mischevca
FOTO de la Marea Adunare Tricoloră din 29 martie 2015, organizată de „Tinerii Moldovei”, în cinstea adoptării Actului Unirii Basarabiei cu România la 27 martie / 9 aprilie 1918. Sursa: adevarul.ro
FOTO de la Marea Adunare Tricoloră din 29 martie 2015, organizată de „Tinerii Moldovei”, în cinstea adoptării Actului Unirii Basarabiei cu România la 27 martie / 9 aprilie 1918. Sursa: adevarul.ro

Accept critica, ba chiar o încurajez, dar nu pot să nu mă deranjez când mi se reproşează că nu împărtăşesc naivitatea pe care alţii o afişează. A mai trecut un 27 martie, s-au mai fluturat nişte drapele tricolore, s-au mai dezmorţit unii în hore, dar Unirea nu trebuie doar sărbătorită, ci şi înfăptuită.

Precedentul meu articol a fost urmat de un răspuns al bunului prieten Marius Lulea, activist al Platformei Unioniste „Acţiunea 2012”. Pe scurt, dânsul mi-a replicat că nu cetăţenii simpli au cedat Basarabia, ci politicienii de atunci („decizia a fost una politică”), că peste un milion de români au căzut pe frontul de Est („pentru eliberarea Basarabiei”), că basarabenii au votat ceea ce alţii ar fi pregătit („fruntaşii români au trecut Prutul şi au organizat practic această Unire”), că relaţiile tensionate cu Rusia au fost şi sunt din cauza noastră, a celor din stânga Prutului („România a avut relaţii reci cu Rusia tocmai pe tema Basarabiei”) ş.a. Dar să le luăm pe rând:

1.    Putem şi trebuie să constatăm că autorităţile ţariste au început, în sec. XIX, rusificarea şi deznaţionalizarea românilor din Basarabia. Avem dreptul şi mai ales dreptate când îi culpabilizăm pe sovietici de înfometarea, deportarea şi exterminarea în masă a cca 15-20% din populaţia RSSM. Dar greşim considerându-i responsabili de cedarea Basarabiei doar pe politicienii români din interbelic. Deşi Carol al II-lea a instaurat un regim dictatorial, odată cu abrogarea Constituţiei din 1923 şi adoptarea celei din 1938, dânsul rămăsese conducătorul legitim al statului. România nu se afla sub ocupaţie străină, aşa că nimeni altcineva nu poate fi de vină pentru acea fatidică renunţare decât autorităţile statului român. Or, personal cred că trebuie să ne asumăm greşelile trecutului, nu să le justificăm. În plus, dacă armata era „gata de luptă”, de ce şeful Statului Major, generalul Ţenescu, l-a apostrofat pe savantul Iorga, îndemnând „să acceptăm ultimatumul, pentru a nu fi obligaţi să cedăm mâine mai mult decât ceea ce ni se cere azi”? De aici rezultă că decizia din 28 iunie 1940 a fost şi strategică (aprobată de comandamentul militar), şi juridică (regele a semnat un decret în acest sens), nu doar politică.

2.    În al doilea război mondial, ostaşii români au trecut Nistrul din considerente tactice şi au luptat la Staliningrad nu pentru Basarabia, ci pentru aliatul lor de atunci – Germania nazistă. La fel cum au luptat şi în munţii Tatra nu pentru Ardeal, ci pentru noul aliat – Uniunea Sovietică şi în speranţa că României i se va recunoaşte statutul de parte cobilegerantă. A considera moartea a cca un milion de soldaţi români drept jertfă pentru Basarabia e cel puţin deplasat. Poate şi persecutarea evreilor şi a ţiganilor tot de dragul basarabenilor s-a făcut? În context, a se vedea de ce Mannerheim nu a invadat URSS, ci doar a recuperat teritoriile finlandeze acaparate de aceasta în 1939-1940.

3.    Aluzia că nu membrii Sfatului Ţării ar fi organizat şedinţa la care s-a adoptat Actul Unirii, ci alţi fruntaşi români, este în deplină consonanţă cu tezele istoriografiei sovietice, care vorbesc despre imixtiunea şi chiar „ocupaţia românească” a teritoriului pruto-nistrean. Deci haideţi să nu cădem în extreme. Într-adevăr, trupele române au intervenit în Basarabia, dar numai la solicitarea organului său legislativ şi pentru a curma fărădeligile la care s-au dedat dezertorii armatei ţariste. Într-adevăr, prim-ministrul român, Alexandru Marghiloman, a asistat la deliberări, dar nu a fost prezent la procesul de votare. Despre rolul ardeleanului Onisifor Ghibu şi al altora trebuie accentuat că acesta nu a fost în măsură să determine rezultatul final. Doar cine nu cunoaşte istoria Basarabiei poate să insinueze că aici nu ar fi existat o mişcare naţională în a doua jumătate a sec. XIX – începutul sec. XX. Totodată, apariţia publicaţiilor „Basarabia”, „Cuvânt moldovenesc” ş.a. este legată de revoluţia narodnicistă de la 1905, nu de vreun suport consistent dinspre România.

4.    În ceea ce priveşte tensiunile cu Rusia, acestea au fost generate de numeroasele invazii şi ocupaţii ale Ţărilor Române, care nu pot fi imputate celor din stânga Prutului. Ba chiar relaţiile cu ruşii au fost uneori cordiale, deşi anormale. Bunăoară, nu basarabenii s-au aliat în primul război mondial cu imperiul care a încălcat Convenţia de la 1877 şi a reanexat 3 judeţe (Ismail, Chilia, Bolgrad). Nu basarabenii au înfăptuit „lovitura de palat” din 23 august 1944, în urma căreia s-a instaurat regimul comunist în România.

În fine, sper ca din această polemică să rezulte o abordare mai echidistantă a istoriei naţionale. Admit că s-ar putea să fiu înţeles greşit, dar eu nu utilizez jumătăţi de măsură în studierea şi cercetarea trecutului. Dacă am o opinie separată, chiar disconcordantă cu interpretarea eronată a unor evenimente nu înseamnă că fac „propagandă sovietică”. În definitiv, nu vreau să înlocuim moldovenismul primitiv cu unionismul emotiv şi nici să facem din românism o mostră de romantism. Vreau fapte (de la Bucureşti), nu vorbe (la Chişinău).

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

7 Comentarii

ion sbucium
30.03.2015, 18:58:18

Basarabenii in zilele de 27 si 28 iunie 1940 au trecut printr-un SHOCK greu de descris care a cauzat sindromul Stockholm când victimele se solidarizează cu agresorii. Pentru toate suferințele lor legate de represalii si DEPORTĂRILE in Siberia ei nu ii învinuiau pe rusi, dar pe "tradatorii" de români, care le-ai nimicit statul lor Republica Democratica a Moldovei, au promis ca vor apăra hotarele, teritoriul si populația civila si in final au abandonat-o in cel mai iresponsabil, rușinos si tradator mod. Dupa aceasta "trădare" basarabenii niciodată n-au mai avut încredere in Statul Romania, si-au dorit mereu propriul stat moldav independent si nu mai accepta nicio "unire" cu Romania, oricâte nu li s-ar promite. Romania in 1918 a făcut o greșeala fatala OCUPÂND cu doua armate Republica Democratica a Moldovei in loc s-o ajute la restabilirea ordinii publice in Chisinau si ulterior la CONSOLIDAREA tânărului stat, inclusiv a capacității sale de apărare - asa cum au făcut-o in 1918-1939 Tarile Scandinave si Germania fata de Tarile Baltice, Polonia si Finlanda, ieșite si ele odată cu Basarabia de sub jugul țarist. Daca păstra, ocrotea, întărea Republica Democratica Moldoveneasca Romania ar fi avut un stat de tampon intre ea si URSS si situația sa in cel de-al doilea război mondial ar fi fost mult mai favorabila. Garda Națională a R.D. a Moldovei, sprijinita de Romania, ar fi intrat in lupta si ar fi aparat teritoriul dintre Prut si Nistru la fel cum s-a aparat Finlanda. Romania n-ar fi avut nevoie sa treacă Nistru si sa piardă sute de mii de ostași si ofițeri - floarea națiunii - o pierderea care a creat un gol demografic in toți anii ce au urmat după război. Romania n-a avut decât probleme si NEPLĂCERI de la ocupația si stăpânirea in 1918-1940 a Basarabiei. Este regretabil ca experții români nici azi nu înțeleg ca din punct de vedere strategic si tactic Romania nu va câștiga, dar va pierde dacă va "uni" /anexa la teritoriul sau cele câteva judete din R.Moldova si isi va muta hotarul pe Nistru, unde la sigur ca pe segmentul transnistrean pace buna nu va avea niciodată, va fi mereu hartuita, amenințată cu o noua "eliberare" de pe capul de pod transnistrean si cel de la Tighina. Supraputerea nucleara Rusia nu poate fi învinsă si nu va parași Transnistria. Un hotar comun cu o enclava a Rusiei - e tot ce poate fi mai destabilizator si periculos pentru Romania. "Unionistii" n-au capacitatea de a judeca la rece, ei in genere parca ar exista in afara de timp si spațiu, s-au rătăcit si nu-si dau seama ca sunt prinși in hotarele UE, unde toate "proiectele", intențiile, "poftele" lor "unioniste" sunt din capul locului IREALIZABILE, INCOMPATIBILE cu legislația si standardele europene, pun Romania in cea mai defavorabila lumina, o compromit si atrag nemulțumirile si sancțiunile UE, inclusiv "decapitarea" clasei politice ce are concepții retrograde, perimate, nedemocratice, anti-europene. "Unionismul" e fata Morgana care va duce in final Romania la DEZINTEGRARE, la "dezunirea" ex-principatului Transilvania si ex-principatului Moldovei si in loc sa adauge, Romania va pierde si ceea ce are. Procesul deja a inceput.

-5 (5 voturi)
ion sbucium
30.03.2015, 19:31:41

Romanismul din dictaturile ultra-naționaliste, xenofobe si discriminatorii din trecut se cere ABANDONAT, dat la groapa de gunoi, el nu e bun de nimic, compromite su face rau statului UE Romania. Actuala clasa politica, cu regret, este atât de LIMITATA, impotenta, corupta ca nu vede alte "soluții" decât cele NEDEMOCRATICE, RETROGRADE din trecut, pe care încearcă sa le copie, sa le repete, dar ele sunt INCOMPATIBILE si intra in CONFLICT cu standardele europene. Romania are nevoie de un nou PATRIOTISM, care sa respecte LEGISLAȚIA UE, sa educe primordial CETĂȚENI EUROPENI cu viziuni MODERNE, DESCHISE, DEMOCRATICE, capabili sa se INTEGREZE in Casa Comuna Europeana, sa poată sa concureze, sa activeze PRODUCTIV spre bunele lor, al UE si al tarii de origine - Romania. Actualul "romanism" este închis in găoacea sa EGOISTA, ULTRANAȚIONALISTĂ, face abstracție de aderarea României la UE, de noile realități, provocări, concepte. Cu un asemenea tip de "patriotism" Romani in scurt timp va falimenta ca stat si ca națiune, ea deja a devenit codașa UE la toate capitolele, "oaia neagra" a UE, cu cei mai prost educați cetățeni UE, care continua sa sfideze cele mai elementare norme de conviețuire in Casa Comuna Europeana. De vina sunt ELITELE, inclusiv partidele politice, guvernările, intelectualitatea, mass-media, care au TRĂDAT si TRĂDEAZĂ valorile EUROPENE, fac populism electoral ieftin, conciliator pe placul celor mai inculte, needucate, "nostalgice" categorii ale populației. Romania demult parca n-ar avea CAP, INTELECTUALI, LIDERI care sa fie capabili sa gândească reieșind din tabloul REAL, ADEVARAT, sa orienteze CORECT societatea. Au lideri-"scamatori" ca acești "unioniști"-populiști, care amăgesc electoratul cu o posibila "unire", care nu depinde de ei si nici de Romania, altceva mai concret - salarii majorate, pensii europene etc. - nu sunt in stare sa promită.

-5 (5 voturi)
Utilizator Adevărul
20.05.2015, 19:20:10

Comentariu considerat abuziv.

= Tenuţă Dacu dela Cetatea Tighina =
31.03.2015, 07:21:47

Da, domnule Mischevca, ai spus-o ! Dupa aceste tirade istorice, mă intreb, daca dumneata, intr-adevar mai esti Unionist ? Si chiar crezi in ceea spui, referitor la evrei si țigani, etc. ? Dar ai o scuza, esti cam tinerel si infocat ! Las-o mai moale ! Cu timpul, mintea dumitale s-a așeza. Si ce-ar fi rau sa fim si români si romantici ? Viitorul apartine acelor ce viseaza ! / Eleanor Rousevelt/. N.B. Si imediat ti-a a parut si un sustinator postac - acest Ivan Russki Zbuciumat de atâtea ocupatii țariste și sovietice.

+1 (5 voturi)
Michiu Stefan
31.03.2015, 10:30:40

Domnule Mischevca,in mare parte aveti dreptate!Ca si in zilele noastre, fara dorinta basarabenilor, nu s-ar fi infaptuit reintregirea din 27 Martie 1918; Dar, sa nu exageram in sens invers:Romania a privit Basarabia absolut in mod egal cu celelalte provincii istorice, investind enorm in Educatie, Infrastructura, Cultura, etc dupa posibilitatile timpului;profesori, invatatori, preoti au fost trimisi in satele basarabene, politicienii locali au participat la viata politica a Romaniei, efortul de integrare a fost consistent. Desi a votat contra cedarii, totusi consider principalul vinovat al acceptarii ultimatumului pe regele Carol al II-lea; a neglijat armata,a patronat un regim corupt si ca dictator de facto putea sa nu tina seama de votul majoritar al Consiliului.Seful Marelui Stat Major nu a avut dreptate;imi imaginez situatia respingerii ultimatumului-dupa lupte pe teritoriul Basarabiei, Armata rosie ar fi ajuns la Prut.Ideea era sa se continue rezistenta,ocuparea intregii Moldove ar fi provocat reactia violenta a Germaniei, nelinistita de apropierea rusilor de zona petrolifera, singura de altfel care furniza petrol Germaniei.Acceptarea ultimatumului a incurajat ceilalti agresori in cererile de revizuire, vazand ca se poate!Greseala fatala de a accepta a condus la acceptari succesive, ne invatasem cu umilintele.Ce se putea intampla?Sa fim desfiintati-temporar ca Stat, precum Polonia;Germania oricum tot ar fi fost invinsa, si am fi participat la Conferinta de pace,alta ar fi fost soarta tarii.Probabil-vedeti exemplul Finlandei-tot am fi pierdut Basarabia si Bucovina de Nord la fel cum in exemplul dat Finlanda a pierdut teritoriile pentru care s-a luptat-dar ne ramanea, in fata lumii si a Basarabiei, onoarea!

+3 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (7)

Modifică Setările