Savanţii moldoveni l-au inventat pe Tudor
0
Vi-l prezentăm pe Tudor. Are un aspect desăvârşit, este dulce şi totodată rezistent la viruşi şi geruri de -25 de grade. Oamenii de ştiinţă au investit 15 ani, speranţe, răbdare şi bani ca să-l vedem aşa.
Vorbim despre un soi de struguri de masă. Aşa l-au botezat doi oameni de ştiinţă care au muncit la crearea lui şi care poartă acelaşi nume - Tudor.
UNIC ÎN LUME
„Prea multe soiuri de struguri au nume de femeie: Lidia, Lora, Victoria, Cristina... Este timpul bărbaţilor“, spun în glumă cercetătorii. De fapt, motivul pentru care au ales să-şi boteze astfel „copilul“ este altul. „Denumirea nu trebuie să se asemene cu ale altor soiuri de viţă-de-vie. Deci, a trebuit să fim originali, ca să putem afirma cu certitudine că struguri Tudor nu mai există nicăieri în lume“, explică şeful Laboratorului ameliorare genetică şi clonală a viţei-de-vie de la Institutul de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, Tudor Cazac.
ASPECT, CALITATE, REZISTENŢĂ
Povestea strugurilor Tudor începe cu mulţi ani în urmă. „Am muncit mult la acest soi, însă nu ne-am putut bucura imediat de succes. Ne-am propus să obţinem un soi deosebit: să aibă boabele măşcate şi pline, să fie dulce, mirositor, rezistent la condiţiile meteorologice, la transportare şi să nu fie vulnerabil la viruşi“, povesteşte savantul. Ne dezvăluie şi un mic secret. „Am folosit un soi francez, Dattier de Saint Vallier, pe care l-am încrucişat cu un hibrid de pe vremea sovietică, Pobeda, care e rezultatul încrucişării dintre Zabalkanski şi Muscat de Hamburg“, precizează Tudor Cazac.
Anul trecut oamenii de ştiinţă au obţinut, în sfârşit, ceea ce visau. Soiul Tudor a fost propus spre omologare. După ce va trece de Comisia pentru încercarea şi omologarea soiurilor de plante, autorii - Tudor Cazac şi Tudor Olaru - îşi vor breveta invenţia. „Am reuşit să creăm un soi aproape desăvârşit. Europenii ne cereau, în afară de aspect şi calitate, produse rezistente la transportare, cu sucul transparent, ca să nu păteze recipientul. Tizul nostru îndeplineşte aceste condiţii“, explică mândru Tudor Cazac.
BIRUINŢA, DOINA, SMUGLEANCA...
Acestea sunt alte soiuri de struguri pe care moldovenii le cunosc mai puţin, în schimb sunt celebre peste hotare. Strugurii de masă Codreanca, obţinuţi la fel la Institutul de Horticultură, se bucură de mare succes în Italia, unde poartă însă numele comercial Black Magic. „Acest tip de struguri face parte din soiurile de bază ale Italiei. Straşenschi, Doina, Smugleanca, Mărgăritar sunt solicitate în ţări precum Rusia, Ucraina, Bulgaria. Un alt soi de masă de-al nostru, Guzun, foarte căutat în Moldova, de mai mulţi ani este lider la concursurile de degustaţii“, laudă creaţiile institutului cercetătorul. El dă asigurări că de fiecare dată a folosit încrucişarea clasică. „Există standarde de calitate impuse de Uniunea Europeană care nu ne permit să dezvoltăm produse modificate genetic“, afirmă Tudor Cazac.
ŞI MOLDOVA E O INVENŢIE
Strugurii Moldova - cu boabe măşcate şi dulci, care au devenit în foarte scurt timp preferaţii noştri, au fost creaţi, la fel, prin încrucişare. Se întâmpla prin anul 1972. „O echipă formată din preşedintele de atunci al institutului, Mihail Juraveli, alături de discipolii săi Nicolae Guzun, Ion Gavrilov şi Galina Borzicov, a obţinut poama prin încrucişarea soiurilor Guzeli cara şi Villard Blanc. A fost un adevărat succes atunci. În Rusia şi Ucraina sunt acum câte 5.000 de hectare cu viţă-de-vie Moldova“, povesteşte specialistul.
CÂTE HECTARE CU SOIURI DE MASĂ AVEM
Potrivit datelor Ministetrului Agriculturii, suprafaţa totală a terenurilor plantate cu soiuri de struguri de masă a variat între anii 2001-2011. Dacă la începutul anilor 2000 aceasta constituia circa 16.000 de hectare, atunci în urma secetei din anii 2007-2008 a scăzut cu aproape 2.500 de hectare. Refacerea plantaţiilor viticole are loc greu. În 2011, suprafaţa totală a ajuns la 15.900 de hectare.
Se încarcă comentariile...
