Terapie de grup pentru o viaţă fără droguri. Poveştile tinerilor care au reuşit să renunţe la stupefiante

În Moldova sunt aproximativ 10.000 de persoane care luptă cu dependenţa de substanţe narcotice. „Adevărul“ vă prezintă poveştile unor tineri care au reuşit să-şi refacă vieţile.

„Bună seara, mă numesc Daniel şi sunt dependent de droguri“, aşa îşi începe discursul unul dintre tinerii care au venit la şedinţa narcomanilor anonimi. Timp de-o oră, sala cu pereţii tapetaţi cu mesaje motivaţionale este umplută cu zeci de istorii ale unor oameni cărora o ţigară, o seringă sau o pastilă le-au schimbat destinul.

„NU MĂ PUTEAM OPRI“

„Verişorul meu mi-a propus să încerc marijuana pe când aveam 13 ani. În scurt timp, am ajuns s-o fumez de cinci ori pe zi. Într-o seară, un prieten mi-a propus un drog injectabil – efedrină. Eram într-un apartament cu doar două saltele. La un moment dat nici nu ştiam ce seringi foloseam. Mi-a fost foarte rău. După acea noapte, am spus că nu voi mai reveni la acel drog, dar am revenit“. Aşa începe istoria tristă a lui Daniel (34 de ani). 
Recunoaşte că suferă de dependenţă de droguri şi-şi aminteşte fiecare zi trăită sub influenţa stupefiantelor.

„Ajungeam la spital unde vedeam oameni care mureau din această cauză, dar nu mă puteam opri. Mi-am găsit drogul - opiul. Am trăit sub poduri, pe străzi, pe acoperiş, în subsol, tot ce conta era să mă droghez. Eram murdar, dar nu mă puteam opri. Mă durea sufletul, obosisem să mă droghez, dar primeam un singur apel telefonic de la dealer şi uitam de toate. Minţeam, furam, doar să fac rost de bani pentru narcotice“, îşi aminteşte bărbatul.

Istovirea fizică şi psihică l-au adus la organizaţia Narcotics Anonymous (n.r: narcomanilor anonimi). Respectând reguli stricte, ajutat de discuţii în grup şi încurajat de ceilalţi colegi, reuşeşte să-şi rescrie destinul. „Mi-am dat seama că în timp ce eu consumam droguri, oamenii s-au dezvoltat. Când am decis să înfrunt această boală, eram ca un copil, nu ştiam să fac nimic. Am fost nevoit să învăţ totul de la zero“, mărturiseşte tânărul. Nu mai consumă droguri de trei ani şi opt luni, a reuşit să obţină un loc de muncă, apoi a pus pe picioare o mică afacere şi şi-a găsit un loc stabil de trai.

A luat-o de la zero şi Ilona (33 de ani), care spune că „este curată“ de 222 de zile. Consumul de droguri o adusese la limita prăpastiei. Şi-a distrus o afacere ce-i aducea anual aproape un milion de lei, şi-a stricat relaţiile cu cei apropiaţi şi a abandonat facultatea la câteva luni înainte de absolvire. „Învăţ să trăiesc din nou. Aici am recunoscut că sunt neputincioasă în faţa acestei dependenţe şi că viaţa mea era de necontrolat. Nu contează ce droguri consumam, cât consumam, ci faptul că devenisem dependentă de ele“, mărturiseşte tânăra.

PROFILUL UNUI CONSUMATOR

Ca ei, alţi aproape 10.000 de tineri din Republica Moldova luptă cu această boală nemiloasă în instituţiile medicale specializate. Potrivit specialiştilor, anual, acestora li se alătură alţi peste 800 de noi consumatori de droguri. Datele neoficiale arată însă că numărul celor afectaţi de această patimă ar fi între 25.000 şi 30.000 de persoane. „Narcomania este o boală cronică a creierului care are o evoluţie mai mult sau mai puţin continuă. Cel mai bun tratament este cel de profilaxie. Până apare dependenţa pot fi suficiente sesiuni de consiliere, tratamente în condiţii ambulatorii. Dependenţa necesită, însă, tratamente serioase“, spune Mihai Oprea, director general al Dispensarului Republican de Narcologie.

Potrivit specialistului, majoritatea celor care consumă droguri sunt bărbaţi, din Chişinău (peste 7.000 de persoane) şi au vârsta cuprinsă între 19 şi 30 de ani. Cele mai consumate droguri sunt cele de origine vegetală, pe care le întrebuinţează prin inhalare sau fumat. „E vorba de cânepa indiană şi macul (din care se obţine opiu), care cresc pe teritoriul Republicii Moldova“, spune Mihai Oprea.

„O STARE CU CONSECINŢE GRAVE“

„Drogurile dau o stare temporară de euforie, înţeleasă eronat de către minori şi tineri drept una «de bine», de libertate. Consumul de droguri duce la apariţia diferitor boli - hepatită virală, tuberculoză, HIV/SIDA; diminuează potenţialul fizic şi moral. Anual, circa 50-60 de persoane mor de maladiile asociate narcomaniei. Nu e un număr nici mare, nici mic, ci unul care nu trebuie să fie“, accentuează medicul.

Mihai Oprea spune că vina nu este doar a părinţilor. „Tinerii caută să se manifeste, să aibă o identitate emoţională şi este foarte uşor să-i ademeneşti. Familia trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru aceşti copii, şcoala trebuie să creeze anumite valori sociale pozitive, iar societatea trebuie să contracareze traficul ilicit de droguri“, adaugă expertul.

DROGUL IA MINŢILE

Anul trecut, în Chişinău au fost înregistrate 504 infracţiuni comise din cauza drogurilor, faţă de 602 în 2012. „Pentru consum de droguri, o persoană riscă o amendă cuprinsă între 4.000 şi 8.000 de lei sau de la unul la şase ani de închisoare. Pentru distribuţia drogurilor amenda prevăzută este de 12.000-18.000 de lei sau până la 15 ani de detenţie, în funcţie de cantitatea drogurilor“, susţine Adrian Jovmir, şeful Serviciului de presă la Direcţia de poliţie a municipiului Chişinău.