FOTO VIDEO Pensionarii din Chişinău sunt ademeniţi cu patul, să-şi găsească leacul
0
Într-un „centru de sănătate“ din Capitală, sute de bătrâni sunt ispitiţi să cumpere paturi cu pietre de jad de mii de euro pentru termomasaj. Tratamentul-minune poate agrava anumite boli, susţin medicii.
„Sunt persoane aici în sală care încă nu-l cunosc pe domnu’ Mihai? Este omul cu suflet mare care a deschis acest centru de sănătate din Moldova. Aplauze pentru domnu’ Mihai! Să ne închinăm domnului Mihai şi să-i mulţumim mamei dânsului că a făcut aşa un băiat!“.
În timp ce Elena, una dintre animatoare, fostă bucătăreasă la Academia Militară „Alexandru cel Bun“, se apleacă demonstrativ şi aduce omagii patronului iubit, cu un cântec rusesc în fundal, vreo 50 de bătrâni, îmbrăcaţi în pijamale şi-n indispensabili, aplaudă de zor colajul de fotografii din arhiva personală a domnului Mihai, proiectate pe un ecran. Aşa începe o sesiune de proceduri „de sănătate“ la centrul Ceragem de pe strada Ismail din Chişinău.
Fac coada de la 5 dimineaţa
După ce-au stat câteva ore bune afară în frig, unii dintre ei chiar şi de la ora 5-6 dimineaţa, vârstnicii sunt primiţi în sala cu paturi-minune cu saluturi şi zâmbete forţate, ca într-o sectă. Sunt împărţiţi în două grupe, de câte 25 de inşi. Primii, evident cei mai matinali, sunt culcaţi pe paturile de termomasaj. Ceilalţi sar pe muzică şi fac gimnastică, sub coordonarea animatoarelor. Iar noii veniţi sunt îndrumaţi să-şi înscrie numele şi numerele de telefon într-un registru şi să semneze că au luat cunoştinţă de regulamentul centrului, fără să li se arate vreun document.
„Aparatele ajută şi pentru durerile de dinţi“
„Am venit de la ora 6, ca să prind un loc în faţă. De obicei, ţin rândul pentru patru oameni. Deja am fost la 500 de şedinţe şi nu mă mai doare nimic“, ne spune Uliana, una dintre pensionarele trezite cu noaptea-n cap, care, pe vânt, pe ploaie sau pe gheţuş, vine zi de zi la centrul Ceragem pentru ora de termomasaj.
Ceva mai încolo, un bărbat de vreo 60 de ani, cu sprâncene stufoase şi o pijama veche, în dungi, se pregăteşte să se aşeze pe unul dintre paturile-minune.
„Ştiu oameni cu cancer care s-au lecuit aici. Dar dacă ai clapă la inimă, masajul nu-ţi ajută“ - Elena Petrenco, pensionară
„Aparatele astea tratează tot. Nu mă mai dor şalele şi văd mai bine. Ajută şi pentru durerile de dinţi. Azi sunt bogat. Iau pensia şi-mi cumpăr o saltea Ceragem“, mărturiseşte el, arătându-mi salteaua lungă de un metru pe care şi-o pune pe picioare şi care costă vreo 12.000 de lei. Când îl întreb cum îl ajută masajul să scape de durerea de dinţi, nea’ Ion sare imediat cu explicaţia. „Dinţii îi avem în cap, da? Acolo sunt şi centrii nervoşi, pentru că ne doare. Aparatul masează coloana şi centrii nervoşi răspund la masaj. Asta e“, mă luminează el.
„Tratează până şi cancerul“
Sveatoslav, un alt bărbat care aşteaptă să se elibereze cele două vestiare ţinute permanent cu uşile deschise, cere îndrumarea uneia dintre asistente. „Ieri am fost prima dată aici. Am nişte dureri de şale şi soţia mi-a spus să mă trezesc de dimineaţă şi să vin numaidecât la Ceragem. După procedură mă simt un pic mai bine. Apoi seara iar mă iau durerile“, susţine noul-venit.
Văzând că ne interesăm de termoterapia cu pietre de jad de la Ceragem, o femeie trecută bine de floarea vârstei ne dezvăluie cine poate veni la aceste proceduri. „Ştiu oameni cu cancer care s-au lecuit aici. Uite fata asta (spune arătând o domnişoară cu geacă bleumarin) a venit în cărucior la Ceragem, că a avut accident. Acum merge pe picioarele ei. Dar dacă ai clapă la inimă, masajul nu-ţi ajută“, ne avertizează Elena Petrenco, una dintre veterane.
Terapie prin durere
Am încercat şi noi patul lăudat. De îndată ce te-ai întins pe el, un dispozitiv de sub saltea îţi scanează forma coloanei vertebrale de sus până jos, cu nişte bile de jad încălzite electric la 60 de grade Celsius. Apoi aparatul se plimbă peste şira spinării, înălţându-se uşor. Doare puţin. Pe durata masajului, în boxele audio din zona capului se aude ciripit de păsărele şi muzică simfonică relaxantă. Ar trebui să fie o senzaţie plăcută, dacă n-ar fi deranjată de animatoarele care strigă în microfon beneficiile paturilor Ceragem, pentru grupa de pensionari ascultători.
„Dresaţi“ să vândă paturile
După vreo 40 de minute, patul se opreşte automat. Procedura e gratis. În schimb, dispozitivul complet costă circa 4.000 de euro, cu mult peste pensia unui om de rând (Unui bătrân care primeşte pensia de 1.000 i-ar trebui şase ani ca să adune suma, dacă ar renunţa la mâncare şi întreţinere). Pentru aparate plătesc fie copiii şi nepoţii vârstnicilor ispitiţi de paturile-minune, fie muşterii mai înstăriţi, care ulterior îşi recuperează banii închiriindu-le. „Am tot setul acasă. În Orhei este un sanatoriu şi acolo vreau să iau o cameră în arendă, unde să vină lumea la tratament. În timp sper să recuperez banii daţi şi să iau şi-un mic profit“, mărturiseşte medicul cardiolog Simion Bunduchi.
„Bătrânii vin aproape zilnic la noi, să se trateze. Facem mişcare şi vorbim între noi despre problemele de sănătate. Negativismul e primul pas spre boală. Atitudinea pozitivă e primul medicament ca să ne facem bine. Oamenii vin aici de-atâta timp încât sunt dresaţi să ducă mesajul nostru mai departe. Ei sunt reclama noastră vie“, precizează Irina Tudor, administratorul centrului Ceragem din Chişinău şi totodată sora domnului Mihai. Ne spune că, de profesie, e psiholog, dar că este licenţiată şi ca terapeut naturist. Şi că sala cu paturi-minune e vizitată de circa 500 de oameni pe zi.
În timp ce discut cu administratoarea, se apropie de ghişeu un bătrânel dornic să cumpere o saltea de 900 de euro. „E cadou de la copii“, spune Vasile Brad, mândru de noua achiziţie. Dă banii, ia salteaua şi se pozează cu sora patronului. Iar afacerea merge înainte.
Fenomenul Ceragem, peste Prut
Afacerile cu paturi Ceragem au prins bine şi în România. Procedura decurge la fel pe ambele maluri ale Prutului: în sală intră preponderent vârstnici, cărora li se administrează „porţia“ de beneficii ale patului miraculos, câteva exerciţii de gimastică şi apoi sesiunea de termomasaj cu pietrele calde de jad, în funcţie de numărul fiecărui participant, de pe biletul colorat primit la intrare.
Singura deosebire este că aceste centre în loc să fie numite „centru de sănătate“ ca-n Chişinău, sunt promovate drept centre de vânzare pentru dispozitivele cu pietre energetice.
Masajul termic duce la agravarea mai multor boli
Chiar dacă e promovat drept benefic pentru orice boală, termomasajul cu pietre energetice nu este prea simplu de recomandat precum spun administratorii Ceragem.
Medicii contactaţi de „Adevărul“ au explicat că efectele pozitive ale patului-minune poate fi oricând dublat de consecinţe nefaste, în funcţie de trecutul clinic al fiecărui pacient în parte. Potrivit medicului vertebrolog Nicolae Şavga, masajul termic e benefic pentru tratarea maladiilor degenerative, cum este osteocondoroza.
„Mediu propice dezvoltării celulelor tumorale“
„Durerile de spate sunt simptome pentru vreo 200-300 de boli. Înainte de a aplica un astfel de masaj e necesar un diagnostic al pacientului. De pildă, tot prin termomasaj se crează un mediu propice dezvoltării celulelor tumorale din organism, iar boala se poate agrava“, mai susţine vertebrologul.
„Astea sunt metode din lumea a doua şi a treia. Celulele canceroase n-au cum să treacă de la un simplu masaj“ - Victor Cernat, directorul Institutului Oncologic
Nici directorul Institutului Oncologic, Victor Cernat, nu recomandă aceste aparate pentru tratarea cancerului. „E o prostie. Astea sunt metode netradiţionale din lumea a doua şi a treia. Sunt diverse metode prin care fiecare îşi promovează invenţiile, dar celulele canceroase n-au cum să treacă de la un simplu masaj. Pentru asta sunt tratamente cu hormoni sau chimioterapia“, precizează Cernat.
„Am crezut că-i o sectă“
Directorul Centrului Municipal de Sănătate Publică din Capitală, Luminiţa Suveică, susţine că până acum n-a primit nicio plângere de la persoanele care frecventează centru Ceragem. „Dimineaţa văd foarte multă lume acolo. E ceva suspect. Am crezut că-i o sectă, ceva. Acest centru nu figurează în evidenţa noastră ca instituţie medicală. Vom căuta o cale legală să-i verificăm“, susţine aceasta.
Directorul Spitalului de Boli Infecţioase „Toma Ciorbă“, Victor Deatişen, susţine că astfel de paturi au fost folosite în perioada sovietică. „Din anii ’80 încoace n-am mai văzut asemenea saltele termice. Atunci erau aşezate sub pacienţii paralizaţi. Erau umflate în anumite porţiuni şi-i ajutau astfel să se mişte“, îşi aminteşte Deatişen.
Se încarcă comentariile...
