Şedinţă CGMB: Ajutor financiar pentru adulţii cu handicap, premii pentru elevii de 10. Numărul voucherelor pentru biciclete nu va fi suplimentat

Consilierii generali ai Capitalei se întrunesc în şedinţă, marţi, iar printre cele 46 de proiecte care vor fi dezbătute se numără acordarea unui ajutor financiar de 500 de lei lunar persoanelor adulte cu handicap, suplimentarea numărului voucherelor pentru achiziţionarea de biciclete cu alte 25.000, dar şi oferirea unor premii de până la 5.000 de lei elevilor care au obţinut media 10 la Bacalaureat şi la Evaluarea Naţională.

UPDATE 15.00 Primăria Capitalei a decis să nu suplimenteze numărul voucherelor pentru achiziţionarea de biciclete cu alte 25.000. 

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a decis, miercuri, să respingă propunerea Direcţiei de Mediu, care dorea suplimentarea. 

În schimb, primii 5.000 de beneficiari au primit notificări şi vor putea să achiziţioneze bicicletele începând cu acest weekend. 

„Mâine (joi - n.red.) semnăm acordurile cu toate magazinele din Bucureşti, care s-au înscris şi doresc să livreze biciclete oferindu-se şi acest voucher municipal. Deci, din acest weekend bicicletele se pot achiziţiona pe baza voucherului”, a declarat Gabriela Firea la începutul şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

ŞTIREA INIŢIALĂ

Consilierii generali vor dezbate şi un proiect privind încheierea de contracte de reprezentare şi consultanţă juridică, unul privind achiziţionarea unui sistem e-ticketing, prin care vor fi montate automate de emitere a cardurilor de călătorie pentru mijloacele de transport în comun în Bucureşti şi în judeţul Ilfov, dar şi posibilitatea de a introduce clădirea Primăriei Capitalei în circuitul turistic.

Ajutor financiar pentru adulţii cu handicap

Primăria Capitalei, prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială, vrea să acorde un ajutor financiar de 500 de lei pe lună pentru adulţii cu handicap care au domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti. Banii ar urma să fie acordaţi lunar prin virament bancar, de către Direcţia Generală de Asistenţă Socială din subordinea Primăriei Capitalei, în baza unui dosar care va conţine certificatul de încadrare în grad de handicap în original (în cazul în care există diferenţe de nume între actul de identitate şi certificat, se solicită actul care să ateste schimbarea numelui), cartea de identitate a persoanei cu handicap şi cea a reprezentantului legal, în original, precum şi extrasul de cont şi cererea tip, potrivit proiectului de hotărâre aflat pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

Dosarul cu toate actele se va depune la Direcţia Generală de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti, putând beneficia de ajutorul de 500 de lei adulţii cu handicap care locuiesc sau au reşedinţa în Bucureşti, certificatul de încadrare în grad de handicap este emis de către una dintre Comisiile de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap de la nivelul sectoarelor Capitalei, iar beneficiarul nu are datorii la stat. Nu beneficiază de ajutor persoanele cu handicap care sunt reţinute sau condamnate definitiv la pedeapsa cu închisoarea, pe perioada reşinerii sau detenţiei şi nici cele care realizeaza venituri, aflate în îngrijirea unui asistent personal profesionist.

Municipalitatea arată că în primul trimestru al acestui an în Capitală erau înregistraţi 57.222 de adulţi cu handicap, neinstituţionalizaţi, din totalul de 57.806.

În şedinţa CGMB din 19 iulie, consilierii generali au aprobat un proiect de hotărâre prin care primăria va acorda un ajutor financiar lunar pentru copiii cu handicap, cu condiţia ca cel puţin unul dintre părinţi să aibă domiciliul în Capitală.

Alte 25.000 de vouchere pentru achiziţionarea de biciclete

Consilierii generali dezbat, în şedinţa de miercuri, şi suplimentarea numărului de vouchere în valoare de 500 de lei cu care bucureştenii îşi vor putea achiziţiona o bicicletă, simplă sau electrică, trotinetă sau dispozitive de tip Segway sau Ninebot, în cadrul proiectului "Biciclişti în Bucureşti”, după ce în primele două zile de la lansarea proiectului, peste 30.000 de cetăţeni au depus solicitări pentru obţinerea celor 5.000 de vouchere puse la dispoziţie la început.

"Proiectul privind acordarea unui număr de 5.000 de vouchere în valoare de 500 de lei aprobat de către plenul Consiliului General al Municipiului Bucureşti s-a bucurat de un real succes în rândul cetăţenilor, iar solicitările acestora au depşit cu foarte mult numărul aprobat iniţial. Succesul proiectului răspunde nevoilor oraşului de a implementa măsuri de reducere a poluării aerului prin folosirea mijloacelor de transport non-poluante”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Iniţiatorii proiectului propun, astfel, acordarea a încă 25.000 de vouchere. Cele care vor putea fi distribuite anul acesta vor fi finanţate din bugetul pe anul 2017, eventual printr-o rectificare bugetară. Restul voucherelor care urmează să fie declarate valide în 2018 vor fi finanţate din bugetul pe anul viitor.

Primăria Capitalei a publicat, săptămâna trecută, lista cu primii 5.000 de bucureşteni care au obţinut din partea municipalităţii voucherele de 500 de lei, care se găseşte pe site-ul Primăriei Capitalei, la secţiunea "Biciclişti în Bucureşti”, unde este publicată şi lista magazinelor din care pot fi cumpărate bicicletele.

Premii de până la 5.000 de lei pentru elevii de 10, pentru olimpici şi campioni sportivi

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, propune, printr-un alt proiect de hotărâre care va fi dezbătut miercuri de CGMB, ca municipalitatea să ofere premii în bani, între 1.000 şi 5.000 de lei, elevilor care au obţinut media 10 la Bacalaureat şi la Evaluarea Naţională, olimpicilor şi campionilor sportivi, şefilor de promoţie, precum şi profesorilor coordonatori.

Astfel, olimpicii naţionali, şefii de promoţie ai claselor V-VIII, campionii sportivi naţionali, câştigătorii competiţiilor naţionale cultural-artistice din calendarul Ministerului Educaţiei, câştigătorii campionatelor organizate de NASA şi Agenţia Spaţială Europeană ar urma să primească 1.000 de lei dacă au ocupat locul al treilea în cadrul competiţiilor, 1.500 de lei dacă au ocupat locul al doilea şi 2.000 de lei pentru primul loc.

Elevii care au obţinut media 10 la examenul de Evaluare Naţională şi cei care au obţinut 10 la examenul de Bacalaureat, precum şi şefii de promoţie ai claselor IX-XII ar putea fi recompensaţi cu 2.000 de lei.

De asemenea, elevii care s-au calificat la Olimpiade Internaţionale de curriculă, Campionate Europene, Mondiale şi sportive ar putea fi premiaţi cu 3.000 de lei, în timp ce olimpici de curriculă şcolară, campionii europeni, mondiali şi sportivi vor putea primi 3.000 de lei dacă au obţinut locul al treilea, 4.000 de lei pentru locul al doilea, şi 5.000 de lei pentru primul loc.

Premiile vor fi acordate în anul şcolar următor realizării performanţelor, în baza listelor trimise de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti către Proedus, excepţie făcând elevii care s-au calificat la Olimpiade Internaţionale şi Campionate Europene, Mondiale şi sportive, care trebuie să trimită o solicitare în scris pe adresa de e-mail a Proedus.

Potrivit regulamentului, premiile se acumulează pentru elevi, însă un profesor poate fi premiat o singură dată pentru o categorie de premiu.

Încheierea de contracte de consultanţă şi reprezentare juridică

Consilierii CGMB vor vota miercuri un proiect de hotărâre de aprobare a încheierii unor acorduri-cadru de achiziţie de servicii de avocatură. Casele private de avocatură care vor semna contracte cu Primăria în baza respectivelor acorduri-cadru nu se vor ocupa însă doar de procesele legate de retrocedări, ci şi de chestiuni legate de achiziţii publice, parteneriate public-privat, exproprieri necesare pentru proiecte de investiţii publice.

Conform expunerii de motive a proiectului de hotărâre prin care este permisă încheierea de contracte de consultanţă şi reprezentare juridică, măsura este necesară "având în vedere că, până la data de 30 iunie 2017, au rămas nesoluţionate un număr de aproximativ 24.050 dosare administrative depuse în baza Legii nr. 10/2001, Municipiul Bucureşti a fost chemat în judecată, începând cu data de 1 iulie 2017, într-un număr estimat de peste 5.000 de litigii având ca obiect Legea nr. 10/2001".

În document se menţionează că la Direcţia Juridică a Primăriei lucrează în total 74 de persoane, din care doar 52 au calitatea de consilieri juridici. Dintre aceştia, numai 27 pot reprezenta municipalitatea în instanţă. Un număr de 15 consilieri juridici ai PMB au atribuţii în ceea ce priveşte aplicarea legilor proprietăţii. Pe lângă cele 5.000 de litigii noi recente legate de retrocedări, Municipiul Bucureşti este în prezent parte în peste 7.000 de dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată, în diferite etape procesuale. 

"Volumul de muncă implicat de asistenţa şi/sau reprezentarea juridică în litigii în care Municipiul Bucureşti este parte nu poate fi asigurat exclusiv prin personalul propriu de specialitate juridică. De asemenea, instanţele de judecată acordă uneori soluţii contradictorii cu privire la aceeaşi problemă juridică, astfel încât, pe lângă cunoaşterea practicii judiciare, valoare adăugată prezintă cunoaşterea opiniilor formulate de experţi în cadrul literaturii de specialitate cu privire la administrarea domeniului public şi a fondurilor publice. Toate acestea pot avea un impact negativ şi consecinţe financiare deosebit de grave ca urmare a lipsei de consultanţă, asistenţă şi/sau reprezentare juridică de specialitate de care Municipiul Bucureşti trebuie să beneficieze", se mai explică în expunerea de motive.

Reluarea proiectului "Centura Verde” a Capitalei

Primăria Capitalei intenţionează să reînceapă proiectul "Centurii verzi”, discutat încă din 2005. Aprobarea proiectului de hotărâre ar prespune realizarea studiilor pentru indentificarea unor terenuri potrivite pentru împădurire şi a speciilor de arbori, astfel putând fi extinse suprafeţele împădurite în zonele de nord-est şi sud-vest ale Capitalei.

Potrivit proiectului de hotărâre, extinderea suprafeţelor împădurite a fost iniţial cuprinsă ca măsură în Planul Urbanistic General din anul 2000, în cadrul Strategiei de Dezvoltare la nivel intercomunal a aglomeraţiei urbane Bucureşti.

De asemenea, iniţiatorii proiectului mai spun că prin reîmpădurirea unor terenuri din jurul Bucureştiului va creşte calitatea mediului, va fi redusă poluarea fonică şi diminuată intensitatea vâtului, va fi redusă cantitatea de energie utilizată pentru încălzire sau răcire, scurgea şi infiltrarea apei din precipitaţii, dar duce şi la îmbunătăţirea esteticii peisajului şi oferă posibilităţi de turism şi agrement în zona metropolitană a Capitalei.

"Extinderea suprafeţelor împădurite în zonele din jurul Capitalei pentru îmbunătăţirea climatului urban a fost prevăzută ca măsură în documentele strategice de urbanism atât pentru Municipiului Bucureşti (Planul Urbanistic General), cât şi pentru zona metropolitană cuprinsă în Centura Verde Galbenă a Capitalei, prevăzută în Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal – zona aglomeraţiei urbane şi zona metropolitană a municipiului. Datorită deficitului de păduri – parc în jurul Capitalei, trebuie acordată o atenţie deosebită creşterii suprafeţelor împădurite în vederea restabilirii normei de 30 de ha de păduri – parc/1.000 de locuitori”, mai scrie în proiect.

Fostul primar al Capitalei Adirean Videanu spunea în 2005 că au fost alocate fonduri europene pentru crearea Centurii Verzi a Bcureştiului, însă câţiva ani mai târziu, la final de mandat, primarul declara că nu a găsit sprijin din partea primarilor din Ilfov şi din partea proprietarilor de terenuri, care nu voiau să fie plantaţi copaci pe teritoriile lor.

Închirierea de locuinţe de pe piaţa liberă pentru cazurile sociale şi cele de urgenţă

CGMB urmează să supună dezbaterii şi votului, miercuri, şi un proiect de hotărâre referitor la închirierea unor locuinţe de pe piaţa liberă pentru cazurile sociale şi cele de urgenţă. Dacă va fi aprobat, municipalitatea va începe procedurile de identificare a unor imobile de pe piaţa liberă.

"În prezent, la Primăria Municipiului Bucureşti – Direcţia Patrimoniu – Serviciul Spaţiu Locativ şi cu Altă Destinaţie, sunt înregistrate un număr mare de solicitări privind cererea de locuinţe sociale (...) pentru persoanele evacuate, inclusiv din Centrul Istoric, cazurile sociale şi cele de urgenţă. (...) O soluţie interimară existentă ar fi posibilitatea demarării procedurilor pentru identificarea de locuinţe de pe piaţa liberă în vederea închirierii de către Municipiul Bucureşti”, se arată în expunerea de motive a proiectului de hotărâre.

Alegerea imobilelor se va face de către o Comisie mixtă stabilită prin Dispoziţie de primar general.

Potrivit acestuia, imobilele identificate vor avea destinaţa de locuinţe sociale şi vor fi atribuite persoanelor sau familiilor aflate pe listele de priorităţi pentru cazuri sociale şi cele de urgenţă. Perioada de închiriere va fi de un an, cu posibilitate de prelungire în funcţie de necesitate.

Cimitir şi hotel pentru câini şi pisici

Municipalitatea intenţionează să construiască un hotel pentru câini şi pisici, "util cetăţenilor care doresc cazarea acestora”, precum şi un cimitir pentru înhumarea patrupedelor, iar în şedinţa de miercuri va fi dezbătut un proiect în acest sens. Proiectul este inclus în "Strategia pentru protecţia şi bunăstarea animalelor în Municipiul Bucureşti”, aprobată în şedinţa CGMB din 27 aprilie, şi prevede realizarea unor studii necesare realizării celor două obiective.

"Realizarea studiilor va beneficia şi de sprijinul unor specialişti în domeniul medicinei veterinare (medici veterinari din cadrul Universităţii de Medicină Veterinară, etologi şi chinologi)”, se arată în proiectul de hotărâre.

În şedinţa de Consiliu General din 27 aprilie, a fost aprobată "Strategia pentru protecţia şi bunăstarea animalelor în Municipiul Bucureşti”. În această strategie mai sunt incluse proiecte privind înfiinţarea Poliţiei Animalelor ca divizie specializată în domeniul animalelor din cadrul Poliţiei Locale Bucureşti, împreună cu un dispecerat municipal special, înfiinţarea Serviciului Municipal de Urgenţă şi Resuscitare Veterinară (SMURV), care va fi dotat cu clinici veterinare mobile, folosirea animalelor în diverse evenimente culturale sau sportive, dar şi organizarea de târguri dedicate acestora, oferirea gratuită de cursuri de disciplină canină persoanelor care adoptă căţei.

CGMB discută trecerea la Ministerul Sănătăţii a unui teren din curtea Spitalului Filantropia pentru noul centru de transfuzii

Consilierii generali vor discuta trecerea din administrarea primăriei Capitalei în administrarea Ministerului Sănătăţii a unui teren din curtea Spitalului Filantropia pentru a construi un nou centru de transfuzi sanguină, în condiţiile în care în prezent pe terenul respectiv se află o clădire în ruină.

De altfel, primarul Capitalei, Gabriela Firea, anunţa, la începutul lunii, că va fi construit un nou centru de transfuzii în curtea Spitalului Filantropia.

"Am primit rugămintea de la doamna director al Centrului de Transfuzii din Bucureşti de a pune la dispoziţie un teren cu suprafaţa de aproximativ 2.000 de metri de pătraţi pentru a se construi un nou centru de transfuzii, pentru că acesta funcţionează acum într-o clădire cu bulină roşie. Anunţ astăzi rezolvarea şi acestei situaţii, iar în curtea Spitalului Filantropia, unde acum se află o clădire în ruină, noi vom pune la dispoziţie această suprafaţă de teren Ministerului Sănătăţii, în scopul realizării noului centru de transfuzii al Capitalei”, a anunţat primarul Gabriela Firea la începutul lunii.

La rândul său, directorul Centrului de Transfuzie Sanguină Bucureşti, Doina Goşa, a spus că este necesară o nouă clădire pentru transfuzii, în condiţiile în care actualul centru funcţionează într-un imobil vechi de 100 de ani, care nu a mai beneficiat de reabilitare.

"Noi funcţionăm într-un bloc de locuinţe care este construit de 100 de ani, care nu a suferit niciodată o reabilitare tehnică, o consolidare, care nu are structura antiseismică şi ne imaginăm ce s-ar întâmpla dacă ar fi un cutremur şi acest centru s-ar prăbuşi cu personal cu tot. Centrul nou este absolut necesar”, a subliniat Doina Goşa.

Fostul antrenor al naţionalei de fotbal, Mircea Lucescu, cetăţean de onoare al Capitalei

Fostul antrenor al naţionalei de fotbal Mircea Lucescu ar putea primi titlul de cetăţean de onoare al Capitalei, pentru "merite sportive”, el având aproape 400 de meciuri la activ, potrivit unui proiect aflat pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri a CGMB.

Lucescu a fost jucător la Dinamo între 1964 şi 1977, unde a câştigat şapte titluri în campionatul românesc, precum şi antrenor la echipa naţională a României şi la echipele Corvinul Hunedoara, Dinamo, Brescia, Reggina, FC Rapid, Internazionale Milano, Galatasaray, Beşiktaş Istanbul, Şahtior Doneţk. În 2008, Mircea Lucescu a fost decorat cu Ordinul "Meritul Sportiv” clasa a III-a, pentru participarea la Turneul Final al Campionatului Mondial de Fotval din anul 1970 din Mexic şi pentru întreaga sa activitate. De asemenea, a câştigat Cupa UEFA în 2009, cu echipa Şahtior Doneţk pe care a antrenat-o din 2004. Pentru aceasta, a fost decorat cu Ordinul naţional Steaua României în grad de cavaler. În prezent, Mircea Lucescu este selecţionerul Turciei, numit de către Federaţia Turcă de Fotbal.

Înfiinţarea unui centru de activităţi precum spectacole, excursii sau cursuri de limbi străine pentru persoanele vârstnice

Primăria Capitalei vrea să înfiinţeze un centru care să organizeze, pentru persoanele vârstnice care locuiesc în Bucureşti, activităţi precum spectacole de teatru, excursii, serbări, expoziţii, jocuri de societate, întâlniri şi sesiuni cu reprezentanţi ai Bisericii şi profesionişti din domenii precum ştiinţa, homeopatia sau cultura, pelerinaje, pictură, confecţionare hand-made, dans, gimnastică, dar şi cursuri de limbi străine şi de utilizare a calculatorului.

"Ţinând cont de necesitatea dezvoltării continue a ofertei de servicii ale Municipiului Bucureşti oferite cetăţenilor, a promovării şi atragerii tuturor categoriilor de participanţi către o zonă de confort psihic şi intelectual, de optimizare a oportunităţilor pentru sănătate, participare şi securitate pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, s-a constatat necesitatea şi oportunitatea înfiinţării unei entităţi care să se adreseze exclusiv vârstei a treia”, se arată în expunerea de motive a proiectului care va fi dezbătut miercuri de consilierii generali.

De asemenea, prin intermediul centrului va fi promovat conceptul de "îmbătrânire activă”, urmând să fie implicaţi şi voluntari.

Sediul administrativ al Centrului pentru Seniori va fi în clădirea Primăriei Capitalei până la închirierea sau cumpărarea unui sediu care să ofere spaţiile necesare: sală cu scenă, săli pentru expoziţii, proiecte, work-shop-uri, spaţiu în exterior, pentru evenimentele outdoor şi camere pentru personal şi recuzită.

Organigrama noii instituţii va cuprinde 17 posturi, dintre care patru posturi de conducere, iar veniturile vor veni de la bugetul local, din donaţii şi sponsorizări.

Sistem e-ticketing pentru transportul public din Bucureşti judeţul Ilfov, cu automate de emitere a cardurilor de călătorie

Consilierii generali ar urma să îşi dea acordul de principiu, miercuri, pentru achiziţionarea unui sistem e-ticketing, prin care vor fi montate automate de emitere a cardurilor de călătorie pentru mijloacele de transport în comun în Bucureşti şi în judeţul Ilfov. Acest proiect a fost prevăzut în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 Regiunea Bucureşti – Ilfov, aprobat în şedinţa CGMB din 29 martie.

"Pentru facilitarea accesului la toate sistemele de transport public care îşi desfăşoară activitatea în Municipiul Bucureşti şi în zona limitrofă este necesară implementarea unei reţele de vânzare a titlurilor de călătorie cât mai uniform distribuită în teritoriu şi care să ţină cont de criteriile esenţiale de funcţionare, asigurând accesul la reţeaua de transport, atât a călătorilor ocazionali, cât şi a călătorilor care folosesc, de regulă, abonamente”, se arată în proiectul de hotărâre.

Dacă CGMB îşi va da, miercuri, acordul de principiu, municipalitatea va veni cu un alt proiect de hotărâre în şedinţa următoare, pentru achiziţionarea sistemului e-ticketing, care va fi supus dezbaterii şi votului consilierilor.

Luna trecută, primarul Capitalei declara că, din toamnă, municipalitatea va implementa tichetul unic de transport, un călător putând astfel să folosească acelaşi bilet pentru pentru călătoriile cu metroul, cu autobuzul, troleibuzul sau tramvaiul, dar şi cu microbuzele firmelor private care vor circula pe traseele către localităţile din Ilfov.

Campania "Propune pentru Bucureşti”

Primăria Capitalei vrea să investească anul viitor patru milioane de euro pentru 20 dintre cele mai bune proiecte propuse de bucureşteni în campania "Propune pentru Bucureşti”, ce se va desfăşura în cursul acestui an, iar conform proiectului de hotărâre, aflat pe ordinea de zi de miercuri a şedinţei CGMB, pot propune proiecte persoanele cu domiciliul sau reşedinţa în Bucureşti, care au cel puţin 18 ani.

Proiectul propus de bucureşteni va apărea pe site-ul primăriei în maximum trei zile de la trimitere, timp în care o comisie formată din reprezentanţi şi specialişti din cadrul Primăriei Capitalei îl va evalua. Fiecare cetăţean poate formula o singură propunere de proiect prin intermediul secţiunii de pe site-ul primăriei, dedicată campaniei. 

Pentru a depune proiecte şi pentru a vota, cei interesaţi trebuie să-şi creeze un cont de utilizator în secţiunea dedicată campaniei. După afişarea proiectelor, aceştia pot vota online o singură dată proiectul care le-a plăcut.

Propunerile de proiecte trebuie să se încadreze într-unul dintre domeniile: infrastructură, amenajare / reabilitare spaţii publice, spaţii verzi – locuri de joacă pentru copii, mobilitate şi siguranţa circulaţiei, infrastructură culturală, inrastructură socială, smart city, sănătate.

Dacă proiectul de hotărâre va fi aprobat, miercuri, campania "Propune pentru Bucureşti” va începe în 18 septembrie, urmând depunerea, analizarea şi votarea proiectelor, iar în 24 noiembrie vor fi afişate rezultatele finale.

La finalul campaniei, 20 dintre cele mai votate proiecte vor fi incluse în bugetul municipalităţii pe anul 2018, bugetul maxim alocat pentru un proiect fiind de 200.000 de euro, TVA inclus.

Amenzi de până la 5.000 de lei pentru administratorii de terenuri din Bucureşti care nu distrug ambrozia

Administratorii de terenuri din Bucureşti pot primi amenzi de până la 5.000 de lei dacă nu distrug ambrozia crescută pe proprietăţile lor, se arată într-un alt proiect de hotărâre ce va fi dezbătut în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

"Administratorii domeniului public şi privat al municipiului Bucureşti, precum şi persoanele fizice şi juridice, titulari sau administratori de terenuri private situate pe teritoriul municipiului Bucureşti au obligaţia să desfăşoare lucrări de combatere şi distrugere a ambroziei”, este primul articol al proiectului de hotărâre, care interzice, însă, utilizarea erbicidelor, având în vedere că lucrările pentru distrugerea ei se vor face în mediul urban.

Astfel, în cazul nerespectării prevederilor proiectului de hotărâre, administratorii de terenuri persoane fizice vor primi o amendă cuprinsă între 500 şi 2.000 de lei, iar cele juridice, între 2.500 şi 5.000 de lei, atât în cazul în care nu distrug ambrozia, cât şi în cazul în care folosesc erbicide în acest scop.

Ambrozia se întâlneşte în grădini şi culturi agricole, pe marginea drumurilor, ruini şi în locuri lăsate în paragină şi poate afecta sănătatea oamenilor, pentru că polenul acesteia este alergen. Alergia se manifestă prin strănuturi dese, mâncărime în nas, în gât sau în cerul gurii şi la ochi, lăcrimare şi înroşirea ochilor, tuse şi greutate în respiraţie. Rinita alergică netratată poate duce la astm bronşic.

În zona Bucureşti-Ilfov au fost semnalate ca puncte principale de răspândire a acestei specii localităţile Bălăceanca, Căldăraru, Cernica, Chiajna, Ciolpani, Domenştii de Sus, Pantelimon, Poşta şi Tânganu.

Reconstrucţia Monumentului Infanteriei din Parcul Kiseleff

CGMB va discuta şi despre reconstrucţia, cu ocazia comemorării Centenarului Marii Uniri, a monumentului Infanteriei din Parcul Kiseleff, dispărut după cel de-al Doilea Război Mondial şi înlocuit, în anul 2000, cu un alt monument dedicat infanteriei române.

ŢÎn această perioadă, când comemorăm Centenarul Primului Război Mondial şi al Marii Uniri de la 1918, reconstrucţia Monumentului Infanteriei, operă a sculptorului Ion Jalea, se impune ca o datorie de onoare pentru glorificarea curajului soldaţilor infanterişti din Marele Război, care au luptat eroic pentru realizarea României Mari”, se arată în expunerea proiectului de hotărâre iniţiat de consilierii generali din partea PNL.

Monumentul a fost realizat de sculptorul Ion Jalea şi a fost inaugurat în 1936, la primul rond al Şoselei Kiseleff. Monumentul Infanteriei a fost dezasamblat în 1939 şi depozitat la Muzeul Miltar, cu scopul reamplasării lui, însă a dispărut după cel de-al Doilea Război Mondial. Construcţia din bronz era formată dintr-un obelisc înalt din marmură, având de-o parte şi de alta un plutor militar alcătuit din 14 infanterişti aflaţi într-o acţiune ofensivă.

În anul 2000, pe locul fostului monument a fost ridicat unul nou, realizat de sculptorul Ioan Bolborea şi format dintr-o coloană de bronz înaltă de peste 10 metri.

Clădirea Primăriei Capitalei, obiectiv turistic

Clădirea Primăriei Capitalei ar putea deveni obiectiv turistic, putând fi vizitată atât de turişti, cât şi de bucureşteni, dacă proiectul de hotărâre în acest sens va fi aprobat miercuri, în şedinţa CGMB.

"Având în vedere importanţa culturală şi arhitecturală a imobilului Palatul Administrativ al Municipiului Bucureşti şi ţinând cont de fatul că a fost restaurat de curând, consider că introducerea în circuitul turistic al Capitalei va creşte atractivitatea Bucureştiului ca destinaţie culturală şi va stimula interesul bucureştenilor pentru propriul patrimoniu cultural, contribuind astfel la protejarea şi valorificarea acestei resurse importante de dezvoltare economică durabilă a Capitalei”, se arată în expunerea de motive.

Proiectul este propus de Roxana Wring, consilier general din partea USR.

Ea susţine, în expunerea de motive, că patrimoniul arhitectural al Capitalei nu este valorificat suficient, în 2016 atrăgând doar 1,1 milioane de turişti, mult mai puţin decât capitala Poloniei (8,5 milioane) sau capitala Cehiei (7 milioane).

De asemenea, Bucureştiul nu are o strategie de promovare a turismului cultural, se precizează în expunere, însă municipalitatea poate fi "un model de bună practică” prin integrarea clădirii în care funcţionează în circuitul turistic, aşa cum au făcut oraşele europene, având în vedere că aceasta este monument istoric.

Clădirea primăriei a fost construită de Elie Radu după planurile arhitectului Petre Antonescu între anii 1906 – 1910, în stil tradiţional, neoromânesc, pe terenul numit "Maidanul lui Duca”, vizavi de parcul Cişmigiu.

În imobil a funcţionat Ministerul Lucrărilor Publice, iar în timpul ocupaţiei germane (1916 – 1918), a fost transformat în Comandatura Generală Germană.

După Primul Război Mondial, instituţia a devenit Ministerul Lucrărilor Publice şi al Comunicaţiilor până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, când, din cauza bombardamentelor, a fost avariat. Clădirea a fost renovată, i s-a adăugat un etaj şi a devenit Primăria Generală, apoi Sfatul Popular al Capitalei. Până în 2010, în imobil a fost sediul Primăriei Municipiului Bucureşti, iar după restaurare şi consolidare, la sfârşitul lui 2016 a redevenit sediul acesteia.