A fanda, fandare

Intru aseară, ca tot omul, pe Facebook ṣi, din curgerea incontinentă de flori, pisici, maxime ṣi urări de Valetine’s Day, îmi reṭine atenṭia un anunṭ postat de Yorick, interesanta revistă de teatru online, coordonată de Monica Andronescu.

Din el aflu că pe 16 februarie, adică mâine, are loc la Primăria Generală, o sesiune publică de consultări privind statutul ARCUB. 

La sfârṣitul lunii ianuarie, acelaṣi facebook fusese invadat de susṭinătorii ṣi opozanṭii menṭinerii actualei structuri de funcṭionare a Centrului de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureṣti. Disputa s-a născut atunci dintr-o chemare la luptă, lansată de directoarea instituṭiei ṣi de suporterii păstrării status quo-ului, pus în pericol de un proiect de hotărâre privind modificarea regulamentului de funcṭionare a ARCUB, postat pe site-ul Primăriei. Proiectul n-a mai ajuns pe ordinea de zi a ṣedinṭei de Consiliu General, întrucât primarul a decis să asculte vocile comunităṭii ṣi să-i cheme pe cei interesaṭi, la o dezbatere publică. Ceea ce se va întâmpla mâine.

Intrând apoi ṣi pe site-ul ARCUB, descopăr că liderul oṣtirii de apărători ai stării actuale de lucruri este instituṭia însăṣi, care, pe pagina sa de programe, ṣi-a creat un buton prin care adună like-uri pe facebook. Sigur, reṭeaua socială a lui Zuckerberg nu a apucat încă sau nu a vrut să introducă ṣi opṭiunea dislike. Aṣa că e de aṣteptat ca like-urile să fie destule pe site, ca răspuns la apelul directoarei, căci de-a lungul anilor, numeroase proiecte independente au primit finanṭări de la  ARCUB, iar iniṭiatorii lor, beneficiari ai fondurilor, sunt persoane alfabetizate în privinṭa acestui mijloc de comunicare ṣi sigur îl vor folosi pentru susṭinerea cauzei lor.

Dar despre ce este vorba, de fapt, în această dispută? Este o dezbatere de idei despre natura ṣi funcṭia unei structuri instituṭionale sau e doar o luptă pentru apărarea unui scaun? Este instituṭia în pericol sau ṭinta demersului primăriei este corectarea abuzului de până acum?

Purtătorul de cuvânt al Primăriei declara că scopul iniṭiativei este creṣterea eficienṭei instituṭiei aflate în subordinea directă a primarului general, care nu a vrut, probabil, să gireze scurgerile financiare ṣi folosirea unei entităṭi publice, ca puṣculiṭă (nu doar) proprie (vezi: Odihnească-se în pace!).  Ṣi s-a văzut în imposibilitatea de a trage la răspundere pentru neregulile (sau ilegalităṭile?) de până acum (v. ARCUB –un scandal?) pe o directoare care, spre deosebire de ceilalţi manageri de instituṭii culturale bucureṣtene, aflate în subordinea Direcṭiei de cultură din Primărie, are un contract pe perioadă nedeterminată, acordat acum 15 ani, de către primarul de atunci, Traian Băsescu.

Cine mai are, într-o societate dinamică, cu dese schimbări ṣi necesare ajustări, ca cea de azi, contracte pe viaţă, pentru conducerea oricărei structuri economice sau publice? Nimeni. Doar conducătorii instituṭiilor publice, aflate în subordinea directă a primarului general al Capitalei. 

În calitate de contributor la bugetul Primăriei Generale, mă pot întreba, pe bună dreptate, de ce au fost create aceste structuri cvasipersonale ale primarului, despre care vorbeṣte chiar dna Mihaela Păun, amintind în intervenṭiile sale publice că în anul 2010 a mai fost înfiinţată o instituţie cu o organizare identică ARCUB, „poate chiar prea mult după chipul şi asemănarea" lui, CREART, şi, la un an sau doi, o altă instituţie, numită Centrul de Proiecte Educaţionale şi Sportive pentru Copii ṣi Tineret? Dacă CREART-ul desfăṣoară o activitate intensă, cu ecou public, descopăr că cea de a doua entitate este discretă până la dispariṭie, în spaṭiul public, iar pe site-ul ei nu am găsit niciun fel de documente privind constituirea ṣi funcṭionarea sa, bugetul etc., aṣa cum cere legislaṭia în vigoare. Am găsit, în schimb, pe site-ul primăriei, bugetele lor, exprimate în mii de lei: subvenţia primăriei pentru CREART – 33.618, pentru ARCUB – 30.583 şi CPESCT – 2.080, care, însumate, se urcă la suma de 66.281.000 lei.

Nu cumva, scoase de sub controlul colectiv, aceste entităţi pot fi folosite ca puṣculiṭe personale ṣi/sau de partid, având o onorabilă căciuliṭă culturală ṣi educaṭională? De aceea, mi se pare potrivită intenţia primăriei de a cheltui cele aproape 15 milioane de euro într-o manieră mai eficientă, aşa cum declara purtătorul său de cuvânt, Alex Ichim:

„La nivelul Bucureştiului există trei entităţi care se ocupă de activităţi şi proiecte culturale. ARCUB va rămâne singura entitate ce se va ocupa de astfel de proiecte, urmând ca celelalte instituţii existente să fie reorganizate pentru a eficientiza cheltuirea banului public. (...) Nu se pune problema de schimbare a cuiva, ci de reorganizare a unui serviciu“.

Demersul Primăriei este, deci, unul de intrare în legalitate a tuturor acestor instituţii, pentru respectarea spiritului OUG 189/2008 privind managementul instituṭiilor publice de cultură, care presupune un proiect de management pe durată determinată. Odată această exigenţă îndeplinită, oricine se poate prezenta la concursul pentru postul de manager, conform cerinţelor legale.

A doua nelinişte care a creat valuri online este faptul că reorganizarea ARCUB ar aduce prejudicii candidaturii Bucureştiului la titlul de Capitală Europeană a Culturii. Am arătat deja (v. ARCUB –un scandal?) deficienţele studiilor pe care s-a bazat elaborarea strategiei culturale a capitalei, concepută pentru dosarul de candidatură.

Voi adăuga aici şi faptul că în studiile şi strategia recomandată de ARCUB, diagnoza situaţiei prezente şi propunerile pentru viitor au luat în considerare exclusiv operatorii culturali independenţi, instituţiile publice finanţate din bugetul primăriei fiind total ignorate. Aceasta, în condiţiile în care, de pildă, Barometrul de consum cultural pe anul 2014, elaborat de acelaşi Institut Naţional pentru Cercetare şi Formare Culturală al Ministerului Culturii, arată că bucureştenii preferă teatrele de stat: „Clasamentul instituţiilor de spectacol frecventate de publicul bucureştean este dominat de teatrele tradiţionale, cu o lungă istorie, care îşi menţin o imagine puternică, chiar dacă nu au o identitate distinctă sau o strategie repertorială orientată explicit pe categorii de public: Teatrul Naţional Bucureşti, Teatrul Bulandra, Teatrul de Comedie şi Teatrul Nottara.“

Aşadar, fără a fi cercetat producţia de conţinut creativ şi cerinţele publicului pentru aceşti producători de conţinut finanţaţi din bugetul public, cum se poate elabora o strategie culturală viabilă pentru Bucureştiul anilor 2016-2026?

De fapt, care este miza acestei controverse? Banii. Adică bugetul ARCUB, de peste 30 de milioane de lei pe an (dacă am reuṣit să citesc bine filele de buget postate pe site-ul ARCUB, cu susul în jos, ca să-l descurajeze pe impertinentul care ar dori să afle)? Ṣi acesta, dar mai ales anunṭatele 75 de milioane de euro, suma estimată a fi primită de ARCUB, în calitate de coordonator al programului Capitalei Europene a Culturii din 2021, în cazul în care Bucureṣtiul ar ieṣi câṣtigător în faṭa celorlalte trei oraṣe rămase în cursa finală, Timiṣoara, Cluj-Napoca ṣi Baia Mare. Cine şi cum va primi aceşti bani? Nu ştim încă, dar putem presupune că, excluse din strategia culturală, instituţiile publice de cultură din Bucureşti nu pot aspira la vreo parte din aceste fonduri. Să se întâmple aceasta pentru că poate conductele financiare publice sunt mai strict controlate?

Pentru a-şi apăra scaunul, dna Păun l-a chemat în ajutor şi pe Trevor Davis, coordonatorul proiectelor Capitala Europeană a Culturii, invitat înainte, de mai multe ori la Bucureşti, la seminarii organizate de ARCUB. Acesta a reiterat lucrurile cunoscute, anume că rebranduirea oraşului ar aduce o creştere a numărului de turişti, a participării cetăţenilor la viaţa cetăţii şi o reconectare a Bucureştiului cu Europa. Dar a adăugat că este uimit că Primăria s-ar putea dezice de propria sa candidatură. Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că distinsului reprezentant al Europei i s-a spus că Primăria a aprobat strategia culturală a Bucureştiului, elaborată de ARCUB, ca parte a dosarului de candidatură.

Or, Consiliul General al Primăriei nu a aprobat vreodată această strategie, pentru că nu i-a fost prezentată. Dna Păun a fandat, ignorând forul decizional al Primăriei şi punându-l apoi în faţa faptului împlinit: a lansat documentul mai întâi în spaţiul public, prin noiembrie 2015 şi vine acum să ceară aprobarea lui. Prin Hotărârea CGMB 40 din 27 februarie 2014, Consiliul General aproba doar desemnarea ARCUB pentru a întreprinde demersurile necesare depunerii candidaturii şi atât.

Pentru evitarea oricăror neclarităţi şi în spiritul atât de des invocatei transparenţe, ar trebui ca mâine, la dezbaterea publică anunţată de Primărie, dna Păun să răspundă măcar la aceste întrebări:

• În baza cărei înţelegeri (politice) ocupă postul de director pe o perioadă nedeterminată?
• Care este cuantumul sumelor încasate de-a lungul anilor de soţul său, de la ARCUB, instituţia condusă de dumneaei?
• Cum a făcut selecţia autorilor studiilor aflate la baza elaborării strategiei culturale?
• Cât a plătit pentru studiile sus-numite?
• Se identifică dumneaei cu implementarea programului Capitalei Europene a Culturii?
• Poate face dovada aprobării strategiei culturale în Consiliul General al Primăriei?
• Dacă nu, nu este depunerea şi susţinerea din decembrie 2015, a dosarului de candidatură ce include o strategie culturală neasumată de Primărie, un fals în acte publice?   

În numele aceleiaşi transparenţe, pe care un fapt de importanţa Capitalei Culturale Europene o impune, s-ar cuveni ca mâine, toate organizaţiile interveniente în dezbatere să facă o declaraţie publică de interese, pentru ca auditoriul să înţeleagă dacă acestea apără idei sau propriile interese financiare.

În absenţa acestor clarificări, fandările doamnei Păun riscă să devină şpagatul Primăriei Generale. Şi nu cred că instituţia îşi poate permite să cadă pe gheaţă.

Din dezbatere mai fac parte textele:

Sanda Vişan: ARCUB: un scandal?, publicat pe blogul său de pe adevarul.ro 

Răspunsul directoarei ARCUB, Mihaela Păun: Directoarea ARCUB, despre acuzaţiile aduse instituţiei într-un text de blog