Analiză Club Feroviar: Ce au făcut în 30 de ani edilii Capitalei pentru transportul pe şine

Club Feroviar  a făcut o retrospectivă a ultimilor 30 de ani din punct de vedere al reuşitelor primarilor Capitalei. De la Dan Predescu şi Crin Halaicu, până la Traian Băsescu, Adriean Videanu, Sorin Oprescu şi Gabriela Firea, edilii au influenţat soarta transportului pe şine din Bucureşti.

Potrivit Clubferoviar.ro, anul 1990 nu aduce mari schimbări în transportul bucureştean, cu singura excepţie că Întreprinderea de Transport Bucureşti (ITB) îşi schimbă denumirea în Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB). Cam atât s-a întâmplat şi până la alegerile locale din 1992, timp în care la conducerea Primăriei Capitalei s-au perindat patru edili:

Dan Predescu (20 ianuarie – 23 iulie 1990) medic

Ştefan Ciurel (24 iulie – 16 noiembrie 1990) inginer constructor

Nicolae Vlad Oproiu (18 noiembrie 1990 – 2 septembrie 1991) inginer de instalaţii

Doru Viorel Pană (3 septembrie 1991 – 23 februarie 1992) politician

Abia din 1992 trebuie văzut ce au făcut primarii Capitalei pentru tramvaie şi transport ecologic la modul general.

Crin Halaicu (23 februarie 1992 – 16 iunie 1996) inginer constructor

În domeniul infrastructurii nu se face nimic, fiind asigurată doar mentenanţa liniilor vechi, din perioada comunistă.

În schimb, pe şinele Bucureştiului apar primele tramvaie la care chiar funcţiona încălzirea, aveau iluminare cu neon a interiorului şi sistem de comandare a deschideri uşilor cu buton, care putea fi apăsat înainte de sosirea în staţie pentruz a pre-semnaliza vatmanului că se doreşte coborârea pe la acea uşă. Este vorba de câteva zeci de tramvaie Rathgeber, care au fost aduse la mâna a doua din München între anii 1993 şi 1997. Ele aveau vârste venerabile, fiind produse între anii 1957 şi 1964, însă bucureştenii le-au apreciat, pentru că termenul de comparaţie consta în vehiculele, tot vechi, rămase din perioada comunistă şi construite în România sau Cehoslovacia. Multe dintre acestea din urmă circulă şi astăzi în Bucureşti.

În ceea ce priveşte tramvaiele Rathgeber, acestea au fost casate şi retrase din circulaţie în 2007. Unele dintre ele mai sunt ultilizate pentru transport tehnologic, iar unul este oferit la închiriere de STB pentru a fi folosit ca vagon-cofetărie, vagon-teatru sau pentru alte evenimente.

Victor Ciorbea (16 iunie – 12 decembrie 1996) jurist

Are un mandat scurt, până la desemnarea sa în funcţia de prim ministru. Ca primar nu se remarcă cu nimic în ceea ce priveşte transporturl ecologic. Singura sa contribuţie în domeniul transportului public este instituirea gratuităţii pentru pensionari.

Viorel Lis (13 decembrie 1996 – 26 iunie 2000) politician

Abordările sale referitoare la transportul public ecologic sunt mai degrabă distructive. Primarul ameninţă Metrorex că va astupa cu pământ excavaţiile de pe Bulevardul Teodor Pallady săpate pentru construcţia tronsonului de metrou Nicolae Grigorescu – Linia de Centură (acum redenumită Anghel Saligny, parte din Magistrala 3).

Pe de altă parte, ia în calcul să nu mai continue lucrările la linia de tramvai de pe Calea Vitan, începute înainte de 1989 şi abandonate, şi să folosească spaţiul central pentru încă o bandă de circulaţie rutieră pe sens. Totodată, Primăria Capitalei, condusă de Viorel Lis, decide să desfiinţeze liniile de tramvai de pe Calea Griviţei, odată cu refacerea acestei artere.

Viorel Lis consemnează totuşi şi câteva realizări. În 1999 se inaugurează o nouă linie de tramvai pe Bd.1 Decembrie 1918, de la Faur-Poarta 4 la Bd. Muncii (acum Bulevardul Basarabia), în lungime de 3,2 km cale simplă.  În acelaşi ani, intră în exploatare linia de tramvai modernizată pe Bulevardul Dinicu Golescu, în lungime de 4 km cale simplă, şi pe stradă Dr. Istrate, de la Autogara Filaret la Bulevardul Mărăşeşti – 1,4 km cale simplă.

Traian Băsescu (26 iunie 2000 – 21 decembrie 2004) comandant de navă

Odată ajuns primar general, Traian Băsescu pune pe tapet necesitatea construcţiei Pasajului Basarab, cu două benzi rutiere pe sens şi linie de tramvai pe centru, proiect blocat sistematic de majoritatea PSD din Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Abia pe finalul mandatului, proiectul reuşeşte să primească aprobarea CGMB, la diferenţă de un singur vot, al consilierului general Stelică Barna, care a ”dezertat” de la PSD.

Tot în mandatul său, în anul 2002, se face modernizarea căii de rulare a tramvaiului 41 şi separarea ei cu garduri de carosabil. Aşa apare în Bucureşti conceptul de ”metrou uşor” pe cei 10,8 km ai liniei care leagă Piaţa Presei Libere de Ghencea.

Această lucrare face parte dintr-un vast program de reabilitare a 110 km de linii de tramvai din sud-vestul oraşului, printr-o finanţare asigurată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, Primăria Municipiului Bucureşti şi Banca Europeană de Investiţii.

În 2003, începe proiectul de modernizare a liniei de tramvai 32, de la Depoul RATB Alexandria la Piaţa Unirii.  Un an mai târziu, începe modernizarea liniei de tramvai 35 pe Bulevardul Preciziei, Valea Cascadelor, Bulevardul Timişoara până la Bulevardul Vasile Milea, dar şi la linia de tramvai 12 pe Şoseaua. Giurgiului şi Şoseaua Viilor.

Tot acum are loc licitaţia pentru finalizarea proiectului de introducere a unui nou sistem de ticketing pentru transportului public din Bucureşti.

Răzvan Murgeanu (interimar 23 decembrie 2004 – 3 aprilie 2005) inginer constructor

Un mandat scurt, de tranziţie, după plecarea lui Traian Băsescu la Palatul Cotroceni. Se deblochează unele proiecte din vremea când primar general era Traian Băsescu. În mandatul său se fabrică şi se dau în exploatare primele vagoane de tramvai cu podea parţial coborâtă în zona de mijloc, prin modificarea vehiculelor vechi V3A.

Adriean Videanu (3 aprilie 2005 – 18 iunie 2008) inginer

În mandatul său, în 2007, la Uzina de Reparaţii Atelierele Centrale (URAC) a RATB este fabricat primul tramvai Bucur LF (Low Floor), cu podea coborâtă pe 60% din lungime (14 metri în cifre absolute). Este primul tramvai de generaţie modernă care intră în parcul RATB. Din păcate, producţia sa a fost sistată în 2015, însă acestui aspect voi reveni mai jos. Se finalizează lucrările de modernizare la depourile Alexandria, Militari şi Giurgiului şi încep la Depoul Dudeşti.

În 2006, începe implementarea noului sistem de ticketing, care are la bază tehnologia cardurilor fără contact, care vor înlocui, treptat, abonamentele de carton şi biletele de hârtie.

Tot în mandatul lui Videanu încep (şi unele se şi finalizează) ample lucrări de refacere a infrastructurii rutiere dar şi a liniilor de tramvai de pe arterele importante. În acest sens trebuie menţionată refacerea aproape integrală (cu excepţia tronsonului cuprins între Podul Grozăveşti şi AFI Palace) a inelului central de circulaţie al Bucureştiului: Calea Văcăreşti – Şoseaua Mihai Bravu – Şoseaua Ştefan cel Mare – Bulevardul Orhideelor – Răzoare – Trafic Greu – Şoseaua Viilor – Şoseaua Olteniţei. De asemenea, se modernizează infrastructura de tramvai pe Calea Giuleşti, pe Calea 13 Septembrie, dar şi pe Şoseaua Colentina şi Calea Moşilor. Din păcate, de această dată liniile de tramvai nu mai sunt separate cu garduri de carosabil.

Şi, nu în ultimul rând, se finalizează licitaţia şi încep, într-un final, lucrările la Pasajul Basarab, executate de o asociere între Astaldi şi FCC Construcciones.

Sorin Oprescu (18 iunie 2008 – 15 septembrie 2015) medic

Un mandat şi cu bune, şi cu rele în ceea ce priveşte tramvaiele bucureştene. În 2010, RATB şi Siemens pun bazele unui parteneriat, RATB urmând să producă la URAC module complete de caroserie pentru tramvaiele Siemens. Un an mai târziu, se încheie un parteneriat între RATB, Astra Vagoane Călători Arad şi Siemens, în vederea fabricării de tramvaie Imperio cu podea joasă, complet coborâtă. În 2012 era gata primul tramvai, din păcate şi ultimul, pentru că o încurcătură birocratică dublată de dezinteresul celor care conduceau atunci Primăria Capitalei, Primăria Sectorului 2 şi RATB a făcut ca uzina să nu aibă autorizaţie de construcţie.

În acelaşi an se introduce biletul unic RATB – Metrorex, care însă nu va avea viaţă lungă, din cauza problemelor de decontare între cele două entităţi de stat. Tot atunci se finalizează construcţia a încă cinci tramvaie Bucur LF la URAC. Din păcate, în 2015 se sistează producţia de tramvaie Bucur LF la Uzina RATB.

Din punctul de vedere al infrastructurii, în 2010 începe modernizarea Pasajului Piaţa Muncii şi a sistemul de tramvaie de la suprafaţă. Lucrările se finalizează însă abia la finele lui 2014.

În vara lui 2011, se inaugurează Pasajul Basarab şi nodul intermodal care include linia de tramvai, Gara de Nord şi Gara Basarab. Primarul a propus ca pe obiectivul de infrastructură să se monteze o plachetă cu inscripţia ”Început de Băsescu, terminat de Oprescu”.

În acelaşi an începe modernizarea Bulevardului Liviu Rebreanu, inclusiv a liniilor de tramvai supraînălţate pentru a fi delimitate de partea carosabilă. În 2014 a fost finalizat un prim tronson, de 1,7 kilometri, situat între Camil Ressu şi Nicolae Grigorescu. Apoi, a mai durat trei ani pentru ca toată lucrarea să fie gata, aşa că tramvaiele nu au circulat pe aici timp de şase ani. Marea greşeală a fostului primar general Sorin Oprescu a fost că lucrările la cele două tronsoane nu au început simultan, ci consecutiv, iar circulaţia tramvaielor pe linia modernizată în lungime de 2,78 km s-a reluat abia în vara lui 2017, în mandatul Gabrielei Firea.

În 2013 încep lucrările de modernizare pe şoselele Iancului şi Pantelimon, în ciuda faptului că urmau să înceapă în curând excavaţiile la metrou. După ce a izbucnit scandalul, Primăria condusă de Sorin Oprescu a transmis Metrorex că nu mai este nevoie de metrou în zonă, deoarece se modernizează liniile de tramvai. Circulaţia tramvaielor pe Şoseaua Pantelimon a fost însă reluată abia în toamna lui 2017, cu vehicule cu dublă comandă, pentru că nici acum nu este gata bucla de întoarcere de la Granitul.

În 2014 încep lucrările la Pasajul Piaţa Sudului, care avea ca termen de finalizare anul 2015. De fapt, lucrările s-a încheiat abia trei ani mai târziu, timp în care tramvaiele nu au circulat pe Calea Văcăreşti şi pe Şoseaua Mihai Bravu, până la intersecţia cu Calea Vitan. De fapt, circulaţia tramvaielor pe acest tronson a fost întreruptă şapte ani, pentru că înainte avuseseră loc lucrările de construcţie a Pasajului Mihai Bravu.

Ştefănel Dan Marin (15 septembrie – 24 noiembrie 2015) politician

Răzvan Sava (24 noiembrie 2015 – 5 iunie 2016) energetician

Ambii au mandate scurte, de interimari după arestarea lui Sorin Oprescu, şi sunt preocupaţi mai mult de campania electorală decât de investiţiile necesare Bucureştiului.

Gabriela Firea (5 iunie 2016 – prezent) filolog

Reuşeşte ca în 2017 să se reia circulaţia tramvaielor pe Bulevardul Liviu Rebreanu, întreruptă de şase ani de zile. În acelaşi an se finalizează lucrările la Pasajul Piaţa Sudului şi tramvaiele încep din nou să circule pe Şoseaua Văcăreşti şi Şoseaua Olteniţei.

În mandatul său începe montarea de garduri separatoare la liniile de tramvai pe Şoseaua Colentina (linia tramvaiului 21) şi pe inelul central de circulaţie (liniile 1, 10, 34), soluţie care a dus la scăderea timpului de aşteptare în staţii şi a duratei călătoriei.

Tot acum a fost lansată şi licitaţia pentru cumpărarea, cu fonduri europene, a 100 de tramvaie moderne, cu podea coborâtă. În plus, directorul general al STB, Andrei Creci, a anunţat că din acest an se va relua producţia de tramvaie la URAC, oprită în 2015.

Club Feroviar nu a vrut să facă un clasament, un top al celor care au condus destinele Bucureştiului, ci doar să prezinte, cât mai exhaustiv cu putinţă, ce au făcut în ultimii 30 de ani primarii Capitalei pentru tramvaie şi transport ecologic în general.