Asaltul fluturilor maronii asupra Capitalei: experţii spun cum afectează verdeaţa şi ce efecte au asupra oamenilor
0Un val de fluturi care vin din nordul Africii a ajuns de câteva zile în Bucureşti. Experţii spun că aceştia sunt în căutarea unui mediu prielnic de viaţă şi nu reprezintă un pericol pentru sănătatea oamenilor, iar orice încercare de a-i stârpi este o măsură inutilă.
Autographa gamma este o specie de fluturi maronii care a ajuns în România după ce a traversat bazinul Mării Mediterane pentru a găsi condiţii favorabile de viaţă. „Sunt mai mulţi faţă de anul trecut pentru că aici au găsit un mediu prielnic“ , precizează Mihai Stănescu, specialist în fluturi de la Muzeul „Grigore Antipa“ din Capitală.
Numele acestora vine de la un detaliu pe care îl au pe aripa anterioară, un semn argintiu sub forma literei Y, care se aseamănă foarte bine cu litera grecească gamma.
Nu reprezintă o ameninţare
Fluturii maroni care au ajuns în Bucureşti nu reprezintă o ameninţare pentru locuitorii oraşului, după cum povesteşte Mihai Stănescu. „Aceştia nu înţeapă, nu sug sângele oamenilor, sunt în căutare de zone verzi“ , povesteşte expertul.
Cea mai mare parte a acestora se adăpostesc în parcuri, în zonele cu spaţii verzi, iar cei care ajung în casele oamenilor sunt atraşi de lumina din locuinţele acestora. Din meniul fluturilor fac parte numeroase „alimente“ , în jur de 200 de specii de plante. În ciuda cantităţii mari de verdeaţă consumată de fluturi, aceştia nu reprezintă o ameninţare pentru culturi, după cum povesteşte expertul.
„În general, fluturii consumă buruieni şi nu atacă arborii înalţi, dar printre sutele de specii de plante cu care se hrănesc se află şi mazărea sau varza“ , clarifică Stănescu. Acesta precizează că teiul nu se află în „meniul“ fluturilor, iar încercarea de stârpire a acestora este, în opinia lui, o măsură inutilă.
Nu este prima oară când fluturii ajung în România
De-a lungul timpului, fluturii maronii au mai ajuns în ţara noastră de câteva ori, într-un număr important. De obicei, această specie migratoare se deplasează pe distanţe mari, iar migraţia lor nu trebuie asemănată cu cea a păsărilor. Indivizii se deplasează separat, nu în stoluri, aşa cum o fac păsările, iar acest fenomen se petrece în momentul în care numărul populaţiilor din nordul Africii începe să crească.
Atunci fluturii îşi încep călătoria spre nordul continentului european, dar în drumul lor poposesc şi în oraşele ţării noastre. Cu acest fenomen s-a confruntat România de mai multe ori, printre cele mai importante migraţii de acest fel numărându-se şi cea din anul 1994, când Delta Dunării a fost asaltată de fluturii maronii.
Mihai Stănescu spune că şi în această toamnă va mai exista un val de migraţii, în lunile august şi septembrie, dar probabil numărul fluturilor va fi mai scăzut.
Pe aceeaşi temă:
Invazie de fluturi dăunători la Ploieşti. Din larvele acestora vor ieşi omizi, peste două săptămâni
Vasluiul, supranumit şi oraşul teilor, invadat de fluturi de noapte
Se încarcă comentariile...
