Aur şi argint antic expus în buricul Capitalei. Cum arătau inelele de logodnă ale romanilor şi brăţările dacilor

Inele de logodnă care i-au legat pe tinerii romani îndrăgostiţi, brăţări din aur masiv care înfrumuseţeau ţinuta dacilor bogaţi sau bijuterii îngropate odată cu cei care le deţineau. Aşa poate fi descrisă expoziţia găzduită de Muzeul Naţional de Istorie din Capitală, prezentată în premieră bucureştenilor dornici să cunoască o parte din tezaurul româneasc.

De la jumătatea lunii decembrie, în holul principal al Muzeului de Istorie din Capitală se odihnesc o parte dintre obiectele antice din aur şi argint descoperite pe teritoriul României.

Aurul confirma statutul social

În cadrul expoziţiei  „Aurul şi argintul antic al României“ sunt prezentate peste 1.000 de exponate descoperite pe teritoriul ţării noastre. Fiecare piesă din aur şi argint are povestea ei, dar nu toate sunt ştiute cu exactitate de reprezentanţii expoziţiei pentru că o bună parte dintre acestea au fost descoperite din întâmplare fără să mai fie păstrate legendele ce la însoţeau.

Într-o vitrină din holul central al muzeului, stau luminate spre fascinaţia publicului patru brăţări făcute din aur masiv. Podoabele sunt de pe vremea dacilor şi era considerate ca fiind un atribut regal, după cum spun reprezentanţii expoziţiei. Brăţările plurispiralice au fost descoperite în Cetatea Sarmizegetusa. Nu erau destinate femeilor şi acest lucru este confirmat şi de diametrul pe care îl are fiecare bijuterie, iar moda vremii spunea că acestea se purtau pe braţ, între cot şi umăr.

La câţiva paşi de spectaculoasele brăţări, adăpostite în spatele unui vitrine sunt două fibule uriaşe, descoperite la Pietroasa în anul 1837. De fapt, povestea acestora a putut fi făcută publică cu ajutorul a doi ţărani din zonă care au dat peste piesele de colecţie întâmplător. Bărbaţii săpau pentru a ajunge un anumit tip de rocă, dar au avut surpirza să descopere mai multe fibule din aur decorate cu pietre preţioase.

La scurt timp le-au vândut unui negustor italian, care la rândul său a încercat să le spargă în bucăţi mici şi să le vândă mai departe. După 30 de ani de la descoperire, fibulele au devenit celebre în expoziţia de la Pietroasa, după cum precizează reprezentanţii expoziţiei.

Inelul de logodnă, promisiune între ginere şi socru

O parte din expoziţie este destinată obiectelor ce au aparţinut romanilor şi spre deosebire de bijuteriile dacice, alcătuite din aur masiv şi ornat puternic cu pietre preţioase, podoabele romanilor erau mult mai rafinate. Lanţurile purtate de doamne erau subţiri şi semănau cu ce vedem şi astăzi în România.

Aşa arătau inelele de logodnă ale romanilor FOTO Muzeul de Istorie

Inelele erau piese de rezistenţă în moda vremurilor de atunci, iar cele de logodnă expuse în cadrul expoziţiei vin cu o poveste scrisă chiar pe suprafaţa lor. Operele de artă gravate în miniatură pe inele prezintă două mâini împreunate sau imaginea viitorului cuplu ce se ţine de mână.

Însă, muzeologii spun cele două mâini gravate pe inel reprezintă promisiunea făcută de viitorul ginere pentru tatăl miresei. Cu alte cuvinte, tânăra care se căsătorea purta pe deget un inel pe care era gravată o promisiune făcută de viitorul ei soţ pentru tatăl său.
 

Bucăţi din vase de argint

Şi în judeţul Bihor, la Tăuteni, în 1970 au fost descoperite mai multe bucăţi din vase de argint romano-bizantine. În încercarea de a decoperi mai mult de atât, arheologii au început să sape în zonă şi au descoperit fragmente de pământ ars şi cărbuni, cel mai probabil de la o vatră de foc neamenajată.

Pe suprafaţa vaselor reconstruite cu ajutorul bucăţilor descoperite la Tăuteni sunt prezente fel de fel de inscripţii, precum faptele eroului grec Bellerophon, ce au fost probabil învăţate, recunoscute şi cunoscute. 

Expoziţia îşi închide porţile la sfârşitul lunii martie, urmând să plece către Timişoara. 

Pe aceeaşi temă:

GALERIE FOTO Aurul şi argintul antic al României, la Muzeul Naţional de Istorie