Bucureşti

articolul anterior articolul urmator

Bucureştiul, primii paşi către un smart city

0
15 Jul 2021 16:52:57
Autor: ADH
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Într-o lume aflată în continuă transformare şi interconectare, capacitatea unui oraş de a se adapta noilor tendinţe manifestate la nivel internaţional joacă un rol esenţial în dezvoltarea sa ulterioară.

Un oraş inteligent este un oras care colectează informaţii şi foloseste tehnologia modernă pentru a îmbunătăţi viaţa locuitorilor. Fluidizarea traficului, îmbunătăţirea transportului public, reducerea poluării şi a consumului de energie, precum şi relaţia cetăţenilor cu autoritatea sunt doar câteva caracteristicile unui oraş „smart”.

Comisia Europeană a prezentat la finele anului trecut „Strategia pentru o mobilitate sustenabilă şi inteligentă”. Această strategie este însoţită de un plan de acţiune care cuprinde 82 de iniţiative şi pune bazele procesului prin care sistemul de transport al Uniunii Europene îşi poate realiza transformarea verde şi digitală şi poate deveni mai rezilient în faţa viitoarelor crize.

„Tranziţia către un sistem de mobilitate mai verde, mai inteligent şi mai rezistent nu ar trebui să lase pe nimeni în urmă. Mobilitatea trebuie să fie disponibilă şi accesibilă pentru toţi, regiunile rurale şi îndepărtate trebuie să rămână conectate, iar transportul european trebuie să ofere lucrătorilor săi condiţii sociale bune şi să ofere locuri de muncă atractive. Europa trebuie, de asemenea, să utilizeze digitalizarea şi automatizarea pentru a creşte în continuare nivelurile de siguranţă, securitate, eficienţă, fiabilitate şi confort, menţinând astfel poziţia de lider al UE în producţia şi serviciile de echipamente de transport şi îmbunătăţirea competitivităţii noastre globale“, au transmis oficialii Comisiei Europene.

Capitala României face şi ea paşi spre a fi încadrată în acest nou trend. O cercetare realizată în septembrie 2020 de ESI ThoughtLab, în care au fost chestionaţi înalţi funcţionari din 167 de oraşe din 82 de ţări din întreaga lume cu privire la progresul în aplicarea soluţiilor inteligente şi Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, clasifică Bucureştiul  ca „evolutiv”, iar pe baza utilizării soluţiilor şi tehnologiilor digitale pentru a atinge obiectivele sociale, de mediu şi economice este clasificat ca „intermediar”.

Apa Nova, partener în procesul de dezvoltare inteligentă a Capitalei

Într-un oraş intelligent, populaţia are un stil de viaţă influenţat de IT&C, servicii de sănătate şi locuit evoluate, servicii culturale, şi mediu de coeziune socială. Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor este folosită pentru a îmbunătăţi calitatea, performanţa şi interactivitatea serviciilor urbane, pentru a reduce costurile şi consumul de resurse. Plecând de la această idee, i-am întrebat pe reprezentanţii Apa Nova ce soluţii de modelare bazate pe inteligenţa artificială a implementat compania.

„Dezvoltarea tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor este vitală pentru competitivitatea oricărei companii în cadrul unei economii actuale din ce în ce mai digitalizate, iar concepte precum IOT, inteligenţă artificială sau robotizare trebuie să facă parte integrantă din axele strategice ale organizaţiilor care doresc să se adapteze rapid noilor provocări. În acest context, Apa Nova a demarat încă de acum 6 ani un amplu proces de transformare digitală, axat în jurul a patru piloni, respeciv clientul digital, angajatul digital, oferta digitală şi procese operaţionale digitale. Compania noastră a implementat deja mai multe procese de digitalizare a proceselor operaţionale, fie că este vorba despre smart metering (contoare inteligente), SCADA pentru controlul automat al staţiilor de captare şi tratare, pompare, monitorizarea online a calităţii apei, precum şi a parametrilor vitali ai reţelelor, soluţii software de modelare a reţelei cu efect în predicţia şi depistarea pierderilor sau chiar robotizarea procesului de tratare a facturilor.

În cadrul programului etapizat multianual de instalare de contoare inteligente, beneficiem de o tehnologie inovatoare în colectarea datelor de la utilizatori, pe care le integrăm apoi într-o platformă digitală care este dotată cu funcţii de inteligenţă artificială şi, în funcţie de amprenta de consum a clientului, putem face predicţii şi-l putem alerta în caz de anomalie de consum neobişnuit sau pierderi de apă. Ceea ce este important de menţionat este că toate aceste proiecte au la bază implementarea de senzori, roboţi ori tehnologii de identificare caractere (OCR) pentru ca mai apoi, prin aplicaţii software dedicate, să obţinem automatizări, alertări predicţii, dashboard-uri şi informaţii online. Putem spune în acest fel că atât reţeaua, cât şi serviciile oferite clienţilor devin inteligente, integrând componenta digitală din ce în ce mai mult“, explică Irina Munteanu (foto dreapta), Director General Adjunct Apa Nova.

Reprezentanta Apa Nova susţine că, pentru companie, criza pandemică a reprezentat o lecţie importantă, prin care s-a putut vedea cum digitalizarea tuturor pilonilor operaţionali şi administrativi a contat mai mult ca oricând. Este clar că intrăm într-un nou ciclu global, în care avem ocazia să scriem noi reguli, să setăm noi obiective, în care digitalizarea şi inteligenţa artificială au un rol decisiv.

„Cred că este momentul de resetare, de readaptare în profunzime. Este timpul propice de a acţiona pentru reconstrucţia economiei, pentru modernizarea şi reformarea instituţiilor statului, în aşa fel încât cu toţii să facem faţă cerinţelor generaţiilor şi provocărilor prezente, dar mai ales viitoare. Atunci când un manager îşi doreşte în mod real o eficientizare a business-ului, schimbarea nu poate fi realizată doar la „suprafaţă”, ci trebuie abordată la nivelul fiecărui palier al afacerii pentru a permite transformarea organizaţională, şi, implicit, progresul.

O să dau aici un exemplu pe care Apa Nova, o companie Veolia, l-a experimentat în urmă cu 6 ani, un exemplu care vorbeşte despre schimbarea radicală de mentalitate atât la nivel de management, cât şi la nivelul echipelor operaţionale. În urma procesului de transformare organizaţională, Apa Nova a ajuns la 6 niveluri ierarhice, din 11 câte număra iniţial, a simplificat comunicarea între departamente şi a dezvoltat o nouă arhitectură organizaţională, care a permis creşterea eficienţei şi construcţia unei culturi digitale solide, orientată spre progres.

Proiectul de re-engineering a condus la o evoluţie spectaculoasă a tuturor indicatorilor de performanţă a companiei: productivitatea muncii a crescut cu 51%, reclamaţiile clienţilor au scăzut cu 32%, în timp ce veniturile generate din servicii suplimentare au crescut cu 168%. Este o realizare impresionantă, mai ales că proiectul de transformare organizaţională a fost dezvoltat şi implementat de un management 100% românesc.

Având în vedere rezultatele excepţionale, compania a decis extinderea proiectului la următorul nivel: Continuous Improvement, prin care se urmăreşte digitalizarea profundă a cât mai multor activităţi, cu ajutorul integrării tehnologiei în toate procesele operaţionale şi al instrumentelor de e-learning şi training. Vorbim de investiţii de peste 7 milioane de euro doar la nivel de Apa Nova în perioada următoare“, a mai spus Irina Munteanu.

Cum poate fi adaptat managementul apei pentru a ajuta la transformarea Capitalei într-un smart city

Oraşul inteligent presupune o anumită capacitate şi abilitate a factorilor de decizie administrativi de a stabili o serie de măsuri care să facă posibilă atingerea unor obiective ale politicii urbane, bazându-se pe anumite mijloace tehnologice contemporane ce fac posibilă dezvoltarea şi sprijinul comunităţilor locale.

Avem şansa, ca ţară, de a ne creşte competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă ne concentrăm pe accelerarea digitalizării şi convergenţa spre o economie bazată pe tehnologie. Acelaşi lucru poate fi aplicat şi la nivel local.

Economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puţin 20% din PIB, cu un plus de aproximativ 50 de miliarde de euro la Produsul Intern Brut, arată ultimele studii.

Cred că lecţiile deja învăţate în această perioadă de pandemie pot face diferenţa între supravieţuire şi dispariţie, în condiţiile în care schimbările climatice şi noile nevoi generate de dezvoltarea urbană pun presiune din ce în ce mai mare pe sistemul de operare a apei, provocându-l pe mai multe niveluri.Pentru a rezolva astfel de probleme, pentru a răspunde dezvoltării Bucureştiului şi pentru a integra strategiile de transformare la nivel de smart city, sunt necesare investiţii masive în extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi canalizare.

Prin urmare, prin prelungirea Contractului de Concesiune, compania noastră s-a angajat să investească 367,9 milioane de euro în extinderea şi modernizarea reţelei până în 2037, iar lucrările sunt accelerate chiar începând de anul acesta“, explică Irina Munteanu.

Doar pentru 2021, Apa Nova are prevăzut un buget de investiţii în valoare de nu mai puţin de 47 de milioane de euro. Astfel, o parte din investiţii înglobează o zonă importantă de elemente digitale, senzori, IoT, comunicaţii wireless securizate cu toate aceste elemente, Inteligenţă Artificială şi Machine Learning pentru prelucrarea rapidă a datelor captate din teren, instrumente de afişare în timp real a informaţiilor cheie (dashboard), instrumente de alertare şi declanşarea de răspunsuri şi acţiuni automate, posibilitatea de a oferi clienţilor Self Service (a cere si a primi singuri serviciile), interacţiuni total digitale prin instrumente de tip ghişeu virtual.

Orange România, una din companiile implicate activ în dezvoltarea inteligentă a oraşelor

Sistemele de transport public, reţelele de distribuţie a apei, de administrare a deşeurilor şi chiar departamentele interne ale autorităţilor publice pot deveni mai eficiente şi pot genera economii la buget prin folosirea unor tehnologii precum cloud computing, Internet of Things (IoT), Open Data, Big Data şi a unor aplicaţii mobile, conectate la internet prin intermediul unor reţele de telecomunicaţii sigure. Pentru a susţine concepul de oraş inteligent, divizia de business a Orange, propune o platformă deschisă şi interoperabilă ce poate fi extinsă şi adaptată nevoilor în schimbare ale cetăţenilor şi municipalităţilor. Platforma beneficiază de infrastructură digitală bazată pe reţele de internet de bandă largă, 4G şi 5G, IoT, LoRaWAN, LTE-M, Wi-Fi, Bluetooth, precum şi de aplicaţiile şi expertiza Orange şi ale partenerilor săi, startup-uri româneşti de high-tech. Astfel, administraţiile locale pot monitoriza ce se întâmplă în oraş, cum evoluează acesta şi cum se poate asigura o calitate mai bună a vieţii, dar şi o eficientizare a proceselor ce pot duce la economii în buget.

„Infrastructura Orange Business Services se bazează pe soluţii digitale complexe şi un ecosistem de parteneriate locale şi internaţionale, ce asigură succesul design-ului, implementării şi operării proiectelor de smart cities. Specialiştii noştri pot livra soluţii de Wi-Fi publice, reţele pentru transport public inteligent, reţele pentru iluminat public smart, proiecte pentru monitorizarea calităţii aerului, dar şi platforme pentru monitorizarea traficului pietonal – City Analytics, platforme de e-guvernare sau pentru digitalizarea şcolilor. Fiecare oraş are nevoi specifice şi, înainte de toate, facem un audit şi lucrăm la identificarea acelor probleme ce pot fi rezolvate ori simplificate prin tehnologie“, explică Florin Popa (foto dreapta), Director Business to Business Orange România.

Compania a implementat până acum proiecte de smart city la Alba Iulia şi Timişoara, doar unul dintre exemple ar fi platforma City Analitics care oferă autorităţilor date despre traficul pietonal şi ajută la optimizarea acţiunilor organizate în zonele respective să aloce resurse adecvate. De asemenea, datorită unor senzori de monitorizare a calităţii aerului montaţi pe autobuze primeşte informaţii în timp real şi statistici istorice, pentru a o ajuta să gestioneze mai bine problema poluării din oraş. De altfel, soluţiile pentru monitorizare a calităţii aerului sunt deja implementate şi în Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi.

Soluţii pentru dezvoltarea inteligentă a Bucureştiului

Reprezentantul Orange este de părere că şi Bucureştiul are un potenţial foarte bun de digitalizare, o efervescenţă de startup-uri şi cetăţeni deschişi către digital şi testare de noi soluţii. Acesta susţine că pentru îmbunătăţirea traficului în oraş, un subiect foarte des apărut pe agenda publică, pot fi implementate soluţii de parcare inteligentă ori de micromobilitate. De asemenea, având în vedere numărul mare de cetăţeni din oraş, transportul public poate fi eficientizat cu ajutorul platformelor de analiză a mobilităţii urbane, iar dinamica şi impactul unor evenimente majore, precum EURO 2020, de exemplu, pot fi vizualizate în platforme de tipul Flux Vision de la Orange Business Services.

Florin Popa reaminteşte şi că o mare oportunitate pentru inovare a fost şi parteneriatul companiei cu Apa Nova. „Prin soluţiile Orange Business Service de management şi automatizare a proceselor de distribuţie, Apa Nova are control în timp real asupra reţelelor, resurselor, costurilor şi veniturilor din activitatea sa. Astfel, vizualizează şi anticipează consumul de apă la nivel de reţea, detectează în timp real consumurile atipice (pierderi, fraudă etc.) şi poate interveni prompt şi, nu în ultimul rând optimizează resursele implicate în operaţiunile zilnice. Toate acestea în folosul cetăţenilor.Proiectul Apa Nova de contorizare inteligentă a fost implementat împreună cu partenerii Vestra, folosind echipamente care permit analizarea datelor prin AI, citirea lor la distanţă şi trimiterea de alarme cu ajutorul platformei Orange Business Services, Live Objects. Conectivitatea este de tip LoRaWAN, bazată pe infrastructura dezvoltată de Orange din 2019 la nivel de Bucureşti şi alte orase din ţară. În prezent, reţeaua numără peste 18.000 de dispozitive inteligente conectate. În contextul muncii de la distanţă, Apa Nova a arătat interes şi pentru o soluţie peste 5G, Augumented Team, care permite echipelor din teren sa realizeze intervenţii asistate de la distanţă, folosind tehnologia VR, la instalaţiile şi echipamentele aflate în staţiile de epurare sau în locaţiile greu accesibile, unde se găsesc contoarele inteligente“, explică Florin Popa.

Rolul sectorului privat în privinţa transformării capitalei într-un smart city

Comunitatea şi mediul de afaceri pot demara iniţiative în vederea dezvoltării unui oraş inteligent. Acestea, împreună cu viziunea administraţiei oraşului către acest deziderat, ar trebui să constituie o bază de la care apoi să fie construite, de către administraţia oraşului, atât strategia pe termen mediu şi lung, cât şi cadrul legal şi administrativ prin care se va putea dezvolta un oraş inteligent. În acest mod, se vor putea asigura direcţiile pentru proiectele necesare, pe care se va construi infrastructura aferentă, este de părere Adrian Humă - Sector Head Automotive, Transportation & Logistics, divizia Wholesale Banking, ING Bank România.

 „În primul rând, este nevoie să avem o claritate a situaţiei actuale, iar acest lucru se poate obţine prin implementarea unor sisteme de colectare şi interpretare a datelor. Ulterior, se va putea acţiona punctual pe diverse direcţii: mobilitate urbană, optimizarea şi dezvoltarea spaţiilor publice, dezvoltarea stocului de clădiri inteligente, managementul traficului, calitatea aerului. Văd, astfel, un rol activ al sectorului privat în zona de propunere de iniţiative şi proiecte, dar mai ales în cea de implementare a acestora“, explică Adrian Humă (foto dreapta).

ING s-a angajat în mod public să susţină dezvoltarea sustenabilă a economiei şi a societăţii. Dincolo de alăturarea la diferite organizaţii şi proiecte care susţin această direcţie, compania a regândit în ultimii ani şi organizarea propriei activităţi şi a spaţiilor în care operează. Astfel, actualul sediu central ING actual a primit cel mai înalt calificativ BREEAM – Outstanding, integrând principii de dezvoltare sustenabilă în ceea ce priveşte consumul de energie şi apă, poluare şi gestionarea deşeurilor.

În prezent, promovăm activ conceptul de dezvoltare sustenabilă şi finanţările verzi în Romania. Am acordat câteva finanţări de acest tip la nivel local în ultimii ani, dar ne-am dori să vedem mai multe astfel de proiecte în viitor, ceea ce ar accelera tranziţia către economia sustenabilă şi inclusiv apariţia unor oraşe inteligente. Totuşi, nu putem ignora baza de la care pornim. De trei ani ne implicăm în programul „Bucureştiul Pregătit” de pregătire a cetăţenilor pentru viitoare cutremure şi alte dezastre care ar putea opri funcţionarea oraşului. În plus, implicăm angajaţii în programe de voluntariat prin care încercăm să fim cat mai conectaţi cu nevoile comunităţii (ex. Swimathon, Adoptă un proiect). De asemenea, susţinem şi lucrăm alături de Code4Romania, o organizaţie care colaborează din ce în ce mai mult nu doar cu societatea civilă, dar şi cu administraţii locale pentru soluţii de digitalizare.

Bucureştiul are nevoie de sisteme inteligente de colectare şi interpretare a datelor (pentru mediu, trafic etc.) - aşteptăm cu interes dezvoltarea unor astfel de iniţiative“, a conchis Adrian Humă.

Acest material a fost dezvoltat cu sprijinul Apa Nova, promotor al dezvoltării urbane durabile prin politici şi strategii care permit o reducere a amprentei de carbon la nivelul oraşului, protecţia mediului, dar şi promovarea utilizării eficiente a resurselor naturale.

Modifică Setările