Ce soluţii propun ONG-urile pentru creşterea calităţii vieţii urbane în Capitală
Una dintre problemele majore cu care se confruntă în prezent ţările lumii este expansiunea urbană. Pentru prima dată în istoria omenirii, în oraşe locuiesc mai mulţi oameni decât în zonele rurale.
Europa este unul dintre cele mai urbanizate continente, aproximativ 80% din populaţie locuind în zonele urbane. Este şi situaţia Bucureştiului. Oficial, Capitala are 1.883.425 de locuitori, însă conform declaraţiilor reprezentanţilor fostei administraţii locale, deşi este un oraş construit doar pentru un million de locuitori, găzduieşte aproximativ 4 milioane de persoane.
Parcul Natural Văcăreşti, un exemplu de nature based solution
Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti, echipa de oameni care au iniţiat şi întreţinut demersul necesar declarării zonei Văcăreştiului arie naturală protejată, primul de acest fel din România, militează în prezent pentru înţelegerea faptului că natura ar trebui să devină componentă majoră a infrastructurii urbane, cu rol esenţial în optimizarea calităţii vieţii.
„Ne-am propus ca, până în 2023, să identificăm şi să documentăm 10 arii naturale în 10 oraşe - municipii reşedinţă de judeţ şi 5 în Bucureşti, inclusiv în zonele periurbane şi să creăm reţeaua naţională de arii naturale urbane, susţinută chiar de orăşeni; să promovăm proiectul de lege al ariilor naturale urbane pentru a fi aprobat în sesiunea parlamentară din toamnă şi să susţinem aceste demersuri printr-o campanie naţională de advocay, informare şi promovare“, ne-a declarat Dan Bărbulescu, director şi membru fondator al Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti.
Pentru că declararea Parcului Natural Văcăreşti a avut o puternică valenţă simbolică pentru conservaţionişti şi grupurile de iniţiativă din ţară, asistăm la o adevărată mişcare de conservare şi promovare a biodiversităţii în spaţiul urban.
Odată cu lupta care s-a concretizat prin adoptarea Hotărârii de Guvern prin care s-a constituit Parcul Natural Văcăreşti, bucureştenii au câştigat recunoaşterea efortului civic prin care au presat 5 ani instituţiile publice din Romania. Parcul Natural Văcăreşti a fost o iniţiativă civică, independentă de autorităţi, sprijinită de tot oraşul şi nu numai.
„În primă fază, autorităţile au privit cu suspiciune proiectul. De exemplu, şefa direcţiei de mediu dintr-o primărie de sector, când noi i-am cerut să ne sprijine, ne-a invitat să mergem în Delta Dunării ca să facem parc natural. La fel, primarul general de-atunci ne lua la mişto şi ne întreba ce mai fac şobolanii ăia uzi din Văcăreşti ... Autorităţile nu erau pregătite pentru o arie naturală urbană, nu ştiau ce înseamnă, ne tot întrebau ce riscuri sunt, daca ne invadează vidrele sau şerpii? Aşa ne întrebau, nu glumesc. Încă mai persistă această atitudine. A fost un moment sălbatic, genul acesta de proiect era imposibil pe-atunci să penetreze în birourile de unde se luau decizii. Astfel că înfiinţarea ariei protejate din mijlocul Bucureştiului a făcut bine la încrederea că se poate. Drept consecinţă, actuala reţea de arii naturale urbane pe care o construim şi unde vom prinde cel puţin 15 zone naturale urbane din România. Grupurile civice, organizaţiile, specialiştii, primăriile chiar, din ţară răspund foarte bine invitaţiei noastre de a se mobiliza“, ne-a mai spus Dan Bărbulescu.
Parcul Natural Văcăreşti este deja un exemplu de nature based solution, chiar dacă neplanificat de autoritatea locală. De exemplu, parcul este o zonă foarte întinsă care permite acumularea apelor pluviale. Acestea nu mai ajung în reţeaua de canalizare, ci alimentează vegetaţia şi habitatele parcului. În viitorul apropiat, cu intervenţii nu foarte costisitoare, parcul poate primi şi mai multă apă pluvială, colectată şi tratată în prealabil, din jurul său. De fapt, acesta este unul din visele noastre, să reuşim să aducem apă în parc astfel încât sursa actuală, nu foarte bogată, şi foarte expusă schimbărilor anuale ale climei, să fie recirculată, primenită si compensată. Mai mult, prin dezvoltarea de perdele forestiere la limita exterioară, parcul poate oferi zone de atenuare a zgomotului care vine dinspre trafic, poate contribui la îmbunătăţirea calităţii aerului, poate asigura reglarea temperaturilor. Sunt multe soluţii pe care natura de la Văcăreşti le oferă. Astfel de proiecte sunt deja la ordinea zilei în marile oraşe ale lumii. Acolo, administraţiile, împreună cu organizaţii neguvernamentale, universităţi şi companii private gândesc soluţii sustenabile pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii prin intermendiul zonelor verzi - albastre.
Exemple de bune practici din România şi din afara ţării
Oraşele lumii se transformă făcând loc acestor proiecte fără de care oamenii nu pot avea o viaţă bună şi, pe viitor, nu pot rezista creşterii populaţiei urbane şi schimbărilor climei. Apar grădini urbane în locul bulevardelor celebre (Paris), linii de cale ferată sunt transformate în parcuri suspendate (New York), gropi de gunoi sunt, la fel, transformate în nature reserves (Freshkills New York). Praga are 90 de arii naturale protejate urbane, de exempu, Berlinul, 50. Deja, toate acestea nu mai pot fi numite exemple de bune practici, pentru că ele sunt de mult acţiuni fireşti în oraşe, susţine reprezentantul Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti.
Dan Bărbulescu adaugă că în România, din păcate, exemplele sunt puţine spre deloc. Există la Cluj, parcul Est, care va avea şi o zonă dedicată naturii, un fel de arie naturală. Mai există o iniţiativă salutară la Braşov, Parcul Natural Brasovia. În rest, oraşele noastre, începând cu Bucureştiul, sunt chitite pe blocuri, care înghit zeci de hectare de spaţii verzi, parcări în locul spaţiilor verzi, ghivece din ghips cu flori exotice amplasate în parcuri, arbori cimentaţi, extragerea stratului de vegetaţie perenă şi înlocuirea cu gazon irigabil.
„Cred că în oraşele din România se poate vorbi de ANS - adica: anti-nature solutions, against nature solutions. O zic cu amărăciune, nu cu ironie. Pentru că îmi doresc să văd iniţiative venind din partea administraţiei locale, iniţiative care să se adreseze oamenilor şi mai puţin maşinilor sau grupărilor interlope“, adaugă Dan Bărbulescu.
În privinţa implicării autorităţilor şi a societăţii civile, acesta crede că inerţia şi descurajarea din sectorul asociativ de până mai acum doi ani, s-au mai risipit.
„Autorităţile trebuie să lucreze cu ONG-uri şi grupurile civice. Până când nu vor înţelege şi nu vor demara astfel de iniţiative, în România lucrurile nu vor funcţiona. Şi am să vă dau un exemplu. În 2019, statul român a scos ONG-urile din administrarea ariilor protejate. A fost una dintre cele mai proaste decizii pe care statul român a luat-o în ultimii ani. A dat cu piciorul experienţei de aproape 15 ani pe care ONG-urile au acumulat-o administrând natura. O zic şi eu acum, a zis-o şi Preşedintele Iohannis când a vizitat parcul Văcăreşti în aprilie. Încă ne întrebăm cine a avut de câştigat din treaba aceasta. Natura în niciun caz!“, mai spune reprezentantul Asociaţiei Parcul Natural Văcăreşti.
Impactul existenţei ariilor urbane protejate asupra calităţii aerului
Anul acesta, Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti a finalizat un studiu prin care au fost inventariaţi arborii din Văcăreşti, fiind calculat modul în care aceştia contribuie la îmbunătăţirea calităţii aerului.
„4.500 de arbori fixează anual 3 tone de praf toxic. E, cum ar fi ca anul viitor, printr-o iniţiativă sprijinită de primării, companii şi organizaţii, în Bucureşti să se planteze 400.000 de arbori? Am respira altfel!“, precizează Dan Bărbulescu.
ONG-urile solicită schimbarea politicilor pentru creşterea calităţii vieţii urbane şi o bugetare participativă
„Fără îndoială este nevoie de o schimbare a politicilor pentru creşterea calităţii vieţii urbane. Dar cred că cel mai important este ca elaborarea politicilor publice urbane să se facă cu adevărat participativ şi consultarea cetăţenilor să fie făcută în litera şi în spiritul ei. Bugetarea participativă este ceva ce ar creşte major calitatea vieţii urbane, după cum o demonstrează experienţa a mii de oraşe din lume, care au călcat pe urmele oraşului brazilian Porto Allegre cu această inovaţie. În plus, este mare nevoie ca primarii să stea la masă, de la egal la egal, colaborativ şi cu respect reciproc, cu antreprenorii sociali şi liderii civici din oraş pentru a găsi împreună cele mai bune soluţii la problemele oraşului“, susţine Corina Murafa, Co-Director Global Ashoka Planetă & Climă.
Pe lângă factorii care influenţează expansiunea urbană, cum ar fi aspiraţia către un stil de viaţă cât mai confortabil, acest fenomen antrenează şi o serie de aspecte cu impact negativ asupra populaţiei urbane, atrag atenţia ONG-urile.
În ceea ce priveşte calitatea aerului respirat, bucureştenii au fost expuşi în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de particule de suspensie PM10 încă din 2007, iar autorităţile au fost atenţionate în mod repetat cu privire la acest lucru. Deşi odată cu aderarea României la Uniunea Europeană au fost introduse anumite standarde de mediu pe care un stat membru trebuie sa le respecte, autorităţile de la Bucureşti nu au reuşit să găsească soluţiile necesare pentru reducerea poluării.
De la aderare şi până în prezent, măsurile luate au fost ineficiente, motiv pentru care în 2020, după 11 ani de avertizări, România a fost condamnată de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru eşecul sistematic de a reduce poluarea. În prezent, poluarea aerului este în continuare subestimată în Bucureşti, prin monitorizarea defectuoasă a anumitor poluanţi importanţi precum praful fin (PM 2.5) sau dioxidul de azot (NO2), dar şi prin lipsa de măsuri concrete la nivelul Primăriei Municipiului Bucureşti pentru a reduce poluarea aerului din oraş.
Cu privire la soluţiile ce ar putea fi implementate în Capitală pentru creşterea calităţii vieţii urbane, Corina Murafa, Co-Director Global Ashoka Planetă & Climă, cea mai mare organizaţie globală de promovare şi susţinere a inovaţiei şi antreprenorialului social, susţine că acestea pot fi atât cu impact social, cât şi de mediu.
„În inovatorii sociali din România selectaţi în reţeaua Ashoka au soluţii la probleme sociale complexe cu care se confruntă, inerent, un spaţiu precum Bucureştiul, de la trafic de persoane la marginalizarea femeilor rome. Toate pe bază de empowerment de jos în sus, empatie şi construcţie de reţele. În ceea ce priveşte soluţiile pentru mediu, este remarcabil ce a realizat Florin Stoican, Fellow Ashoka, cu Parcul Natural Văcăreşti, demonstrând că protejarea biodiversităţii în mediul urban poate aduce atât de multe beneficii pentru locuitorii oraşului dincolo de valoarea intrinsecă a conservării speciilor“, a conchis Corina Murafa.
*Acest material a fost dezvoltat cu sprijinul Apa Nova, promotor al dezvoltării urbane durabile prin politici şi strategii care permit o reducere a amprentei de carbon la nivelul oraşului, protecţia mediului, dar şi promovarea utilizării eficiente a resurselor naturale.
Se încarcă comentariile...
