Cea mai veche casă din Bucureşti. Rezistă de peste 250 de ani şi adăposteşte acum o colecţie de artă impresionantă

Casa Melik este cea mai veche locuinţă din Bucureşti FOTO atelieruldearhitectura.blogspot.com

Casa Melik, unde funcţionează în prezent Muzeul „Theodor Pallady”, care găzduieşte peste 800 de desene şi gravuri ale artistului, este considerată cea mai veche locuinţă din Bucureşti.

Casa se află pe strada Spătarului, în mahalaua armenească, în apropiere de biserica cu acelaşi nume. S-a dorit o reconstituire fidelă a catedralei de la Ecmiazin, din Armenia. „Casa Melic, cea mai veche casă-locuinţă păstrată din Bucureşti.

Ea datează de la jumătatea veacului al XVII-iea (după arhitectul G.M. Cantacuzino, chiar din primele decenii ale acelui secol). Practic, ar avea o vechime de aproximativ 250 de ani. 

Casa se distinge prin aerul ei vechi, boieresc, cu grădina destul de întinsă prin care dale de marmură duc spre intrarea joasă, de piatră“, menţionează istoricul Corina Iosip, în studiul „Casa Melik, cea mai veche locuinţă din Bucureşti“.

Arhitectul Melic, prieten al revoluţionarilor paşoptişti

Proprietarul armean a avut trei copii, iar casa a fost moştenită de unul dintre fii, Agop. Fiica lui, Ana, a fost căsătorită cu Iacob Melik, un arhitect remarcabil, un apropiat al revoluţionarilor paşoptişti - IonHeliade Rădulescu, Ion Brătianu şi Alexandru Rosetti - pe care i-a acuns în această casă.

Iacob Melik a murit în anul 1887 şi a fost înmormântat în cimitirul armenesc de pe Şoseaua Pantelimon, iar soţia sa a murit la vârta de 80 de ani în anul 1913. Neavând urmaşi, ea a lăsat prin testamentul întocmit 1909 averea sa Universităţii din Bucureşti cu condiţia de a se plăti o bursă unui student care să-şi facă un doctorat la Paris.

„Casa cu întregul mobilier a lăsat-o comunităţii armene, cu clauză de a fi transformată într-un azil de văduve sărace. Moştenitor este Ioan Melik, fiul fratelui lui Iacob, stabilit la Iaşi. Eugen Melik, fiul lui Ioan, a fost un reputat profesor de drept internaţional la Iaşi. În 1920-1921 casa este din nou renovată de arhitectul Paul Smărăndescu şi funcţiona tot ca azil, aşa cum dorise Ana Melik“, menţionează istoricul.

Muzeu Naţional de Artă, după ce a fost restaurată

Casa a fost restaurată în anul 1971, după care a devenit Muzeu Naţional de Artă, care găzduieşte colecţii importante de ceramică romană şi asiatică şi pictură europeană. Cea mai importantă colecţie conţine opere semnate de Theodor Pallady.

„Începând din hol şi urcând spre etaj stau alături peisaje palladyene într-o cromatică blândă, de culori pale, spiritualizate. Se intercalează nudurile de o armonie geometrică, căutată, unde antebraţe fine rimează paralel cu gambe şi şolduri. Lumea lui Pallady este lumea unui aristocrat care nu a permis nici naturii, nici femeii să-i violenteze retina fină. (...) Dintre pictorii celebri, exceptându-l pe Pallady, se mai află pânze semnate de Carolus Duran - „Mama lui Gheorghe Raut" şi „Portretul Sofiei Croisette" – un tablou imens expus în living-ul de la etaj, „Madona cu pruncul" de Baugin Lubin, un „Peisaj" de Carat şi „Femeia în negru", o splendidă „Pieta" de un gotic târziu, mai carnal, ce aminteşte de spaţiul central european şi de influenţa italiană“, se mai arată în lucrarea „Casa Melik, cea mai veche locuinţă din Bucureşti“.