Chiriaş în scara (blocul) altora

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mult prea mulţi tineri din ziua de azi nu au o proprietate a lor, fiind nevoiţi să locuiască în chirie, adică acolo unde alţii (proprietarii membri ai asociaţiei) stabilesc regulile şi pot alege sau şi fi aleşi în organele de conducere.

Prin urmare, cei care deţin o astfel de proprietate aleargă toată ziua să plătească rata la bancă, fiind îndatoraţi până la majoratul copiilor lor şi evident că problemele asociaţiei de proprietari îi interesează puţin spre deloc, iar cei care stau cu chirie nu se pot implica şi dacă şi-ar dori o astfel de implicare.

Nu vă speriaţi, în acest material nu vorbesc de cei care locuiesc fără chirie în scările de bloc şi fac o mizerie de nedescris generând un discomfort locatarilor, care până la iarnă cutreieră parcurile din oraş.

În cadrul asociaţiilor, din păcate, există o categorie de persoane care folosesc un apartament şi care dau o mare ţeapă atât proprietarului apartamentului respectiv, cât şi asociaţiei de proprietari. Mă refer aici la chiriaşii care părăsesc după un timp apartamentele şi nu îşi achită pe lângă facturile de energie electrică, telefon, cablu tv şi internet etc nici cotele de întreţinere. Această atitudine a chiriaşilor se manifestă pregnant în cadrul marilor blocuri de garsoniere, în care sunt mai mereu probleme. Dacă proprietarul nu a fost suficient de diligent va avea o mare surpriză din partea asociaţiei care se va îndrepta împotriva acestuia pentru recuperarea restanţelor la cotele de întreţinere.

Astfel, în cazul în care între proprietar şi chiriaşul său nu s-a încheiat un contract de închiriere, acesta îşi asumă un risc care s-ar putea să-l coste. “Mie nu mi se întâmplă” au spus toţi cei care au avut de suferit datorită neîndeplinirii unei proceduri şi evident plata taxelor aferente către stat. Îngrijorător este că acest fenomen este tot mai des întâlnit şi sumele de care discutăm încep să fie semnificative, sume care pun proprietarul de multe ori într-o situaţie delicată.

Faţă de această stare de fapt, proprietarul are un mijloc simplu şi eficient de control al chiriaşului, cu privire la plata cotelor de întreţinere: consultarea listelor de plată afişate sau solicitarea unui raport al administratorului cu privire la plăţile făcute, aferente respectivului apartament. În aces fel, proprietarul primeşte o informare pe adresa de email, lunar, fiind la curent cu situaţia plăţilor aferente cotelor de întreţinere lunare.

Unele masuri trebuie să fie luate şi de asociaţiile de proprietari prin organele de conducere, astfel :

- actualizarea permanentă a carţii de imobil, astfel încât să se cunoască câte persoane urmează să locuiască în apartament (de cele mai multe ori închiriază o persoană şi dupa câteva zile apar alţi trei sau patru, care evident nu figurează în listele de plată);

-anunţarea proprietarului imediat ce s-a constatat trecerea unei luni de neplată a cotelor;

-realizarea cererii de chemare în judecată a proprietarului imediat ce s-a împlinit termenul de 90 zile de întârziere;

- menţionarea la avizier a restanţierilor, cu indicarea apartametului şi sumei datorate (de multe ori unui vecin îi sare în ochi un astfel de anunţ şi contactează proprietarul)

-introducerea la plată a unui număr de persoane care corespunde realităţii traficului din respectivul apartament;

-verificarea corectitudinii citirii apometrelor (măcar de 2 ori pe an)   

Din păcate aici intervine lipsa de implicare din asociaţii şi discuţiile de genul: nu ştim cine este proprietar; cine merge să citească apometrele; de ce să plătim să demarăm procedurile judiciare; cine ţine cartea de imobil etc etc, fapt care în cele din urmă duce asociaţia la situaţii nedorite (sistare furnizori, incapacitate de plată). Este adevărat că nimeni (sau sunt foarte puţini cei care) nu munceşte fără bani, tocmai de aceea trebuie să conştientizăm că toate aceste demersuri costă şi necesită timp.

Cei mai buni platnici ai cotelor rămân pensionarii însă aceştia pe de o parte nu pot susţine un număr semnificativ de restanţieri, iar pe de altă parte toate costurile menţionate anterior ustură la buzunar pe pensionar, care şi aşa abia îşi drămuieşte banii de la o lună la alta.

Prin urmare, aşa după cum am tot susţinut, numai o viitoare reglementare legislativă în acest domeniu, PRIN CONSULTAREA TUTUROR CELOR IMPLICAŢI, va putea pune capăt multora din aceste neajunsuri – posibilitatea reală, sau posibilitatea ipotetică - reforme care să ducă la creşterea pensiilor şi garantarea unui venit minim care să fie suficient de îndestulator pentru suportarea acestor costuri lunare.

Cu mulţumiri Tagetes, Stefan Matei si Florin Georgescu pentru comentariile care au dus la acest material.  

 

   

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite