„Circurile foamei“, cicatricele de pe harta Bucureştiului. Care era rolul clădirilor enorme pe care Ceauşescu şi le-a dorit în fiecare cartier din Capitală

În apropierea blocurilor ridicate în „cartierele-dormitor“ în timpul regimul comunist, au rămas astăzi în picioare două cicatrice ale Epocii de Aur. Botezate ironic „circurile foamei“, centrele agroalimentare ridicate la ordinul lui Nicolae Ceauşescu erau parte din planul de sistematizare gândit pentru Bucureşti.

„Adevărul“ vă prezintă poveştile ascunse în spatele construcţiilor-mamut ce adunau zi de zi o mulţime de oameni de toate vârstele. După cutremurul devastator din anul 1977, în mintea echipei care stătea în permanenţă în preajma dictatorului Nicolae Ceauşescu a încolţit o idee care avea să pună pe harta Bucureştiului mai multe construcţii-mamut. „Conceput s-a copt după cutremur, când s-au luat măsuri pentru mai multe locuri din ţară. Într-o conferinţă naţională a partidului s-a anunţat şi planul de sistematizare făcut pentru Bucureşti. Se gândeau să facă în unele cartiere locuri în care oamenii să mănânce o masă caldă, iar lângă acestea să existe şi nişte case de sănătate“, povesteşte arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu.

Circurile foamei

Sociologul Alfred Bulai susţine că aceste centre agroalimentare erau, de fapt, gândite ca fiind nişte centre comerciale în zonele în care exista suficient spaţiu pentru ridicarea unor asemenea construcţii. „Nu au făcut aceste centre pentru că le era frică de oameni, este o prostie. Era un concept inspirat de la supermarketurile din Vest. Nu se gândeau la cetăţeni neapărat, ci la modul în care pot face o aprovizionare eficientă. Pentru că statul era cel care se ocupă de asta, au conştientizat că e mai uşor să aprovizioneze un singur loc, nu o mulţime de magazine aflate la parterul blocurilor, aşa cum era în Colentina“, mai spune sociologul.

După 80, a început procesul propriu-zis de ridicare a acestor complexe agroalimentare privite cu scepticism, curiozitate, dar şi încântare de către bucureşteni. Oamenii le-au botezat ironic „circurile foamei“ din pricina crizei prin care se trecea în acea vreme şi a cozilor enorme ce se formau la alimentare.

Clădirea, păstrată la cheie

Primul a fost cel ridicat în zona Delfinului, care făcea parte din planul de refacere gândit pentru această zonă. Ţiţirişcă Ion este un pensionar care locuieşte de zeci de ani în apropierea complexului ridicat din ordinul lui Ceauşescu la Piaţa Delfinului şi povesteşte cum a fost ridicat primul „circ al foamei“ din oraş.

„Aici (n.r. în zona în care astăzi se află centrul comercial MegaMall) înainte se afla veche pieţişoară Pantelimon. Când Ceauşescu a început să facă complexul ăsta de aici (n.r. – complexul agroalimentar de la Delfinului) pieţişoara era încă în picioare. Abia după ce au terminat complexul ăsta au dărâmat şi piaţa“, explică bărbatul.

De fapt, spune bucureşteanul, complexul agroalimentar de la Delfinului a fost constuit în aşa fel încât să suplinească nevoile pe care bucureştenii le aveau în acea vreme, în ceea ce priveşte alimentele.

FOTO David Muntean

Lucrările au fost terminate destul de repede, după cum îşi aminteşte bătrânul. Muncitorii erau pe şantier în trei ture şi se lucra în fiecare zi a săptămânii, până şi duminica, însă programul din ultima zi a fiecărei săptămânii era mai scurt. 

Costea Eugen, un alt pensionar care locuişte la doi paşi de complexul de la Delfinului, povesteşte cum arăta acesta imediat după inaugurare. „Jos erau tarabele de unde se găseau diferite produse. Sus, magazine. Era singurul din zonă, cel mai mare“, mai spune bucureşteanul. Astăzi, nu par să se fi schimbat multe lucruri cu clădirea ridicată la ordinul dictatorului. Zeci de comercianţi au închiriat spaţiile puse la bătaie în interiorul clădirii şi pe standuri sunt expuse haine şi accesori pentru gusturile fiecăruia.

Demolări pentru noile construcţii

Un alt „circ al foamei“ la care au fost finalizate lucrările este cel aflat în spatele Magazinului Unirea. Aici, povesteşte sociologul Alfred Bulai, pe atunci student, s-a dorit realizare unei noi înfăţişări pentru această zonă considerată rău-famată. Astfel, s-a decis redimensionarea pieţei Unirii, dar şi realizare complexului Unirea. „Îmi aduc aminte că aici (n.r. – unde astăzi încă se găseşte construcţia ceuaşistă) era şi Biserica Sfânta Vineri. Pentru a face loc complexului, aceasta a fost dărâmată. Partea interesantă este că a fost demolată într-o singură noapte, de fapt în câteva ore. Îmi amintesc că muncitorii au început demolarea la ora 22.00 şi la ora 4.00 nu mai era nimic, era teren viran“, povesteşte Bulai.

Cel de la Piaţa Unirii se află în lucrări FOTO David Muntean

Astăzi, spre deosebire de constucţia ridicată la Delfinului, care este funcţională şi care găzduieşte o mulţime de tarabe şi magazine, cea din Piaţa Unirii este goală. De fapt, spun reprezentanţii Primăriei Sectorului 3, în anul 2011 au emis o autorizaţie de construire pentru unele amenajări şi o altă autorizaţie în 2014 pentru finalizarea lucrărilor. Cel mai probabil, aici urmează să apară un nou centru comercial ultramodern, iar beneficiarul proiectului este S.C. MINERVA GALERIILE COMERCIALE S.A.

Arhitect: „N-aveau nicio explicaţie funcţională sau estetică“

Nicolae Ceauşescu, alături de echipa sa, gândise aceste „circuri ale foamei“ ca pe nişte mall-uri comuniste, dacă ne raportăm la ce găzduiau acestea. „Desigur, erau mici diferenţe. Spre exemplu aici nu exista partea de divertisment“, spune arhitectul-şef al Capitalei. În ceea ce priveşte aspectul pe care aceste construcţii îl aveau, specialiştii susţin că nu exista nicio semnificaţie inedită pentru imensele cupole care făceau parte din design-ul clădirii.

„Ceauşescu îşi dorea construcţii impresionante ca volum, nu neapărat ca suprafaţă. Cupolele alea care se găseau la toate aceste construcţii nu aveau nicio explicaţie funcţională sau estetică“, precizează arhitectul Crişan Atanasiu.

Pe lângă cele două „circuri ale foamei“ pe care comuniştii le-au terminat şi le-au inaugurat, în Bucureşti începuseră lucrările la mai multe construcţii trase la indigo, însă odată cu Revoluţia din 1989 s-a renunţat şi la planul pus la punct cu mare grijă de Ceauşescu. Astfel, pe betoanele ce ar fi trebuit să fie centre agroalimentare s-au ridicat malluri. Printre cele mai cunoscute se numără Bucureşti Mall şi Liberty Center. De asemenea, pe lângă aceste complexe agroalimentare, în planul de sistematizare al Bucureştiului erau incluse şi aşa numitele centre de sănătate. Unul dintre ele fusese ridicat în zona Pantelimon, în apropiere de „circul foamei“ de la Delfinului, după cum precizează arhitectul-şef al Bucureştiului.