Spre a evita aglomeraţia care se formează uneori în timpul zilei, am ajuns la ora 07:10 în faţa intrării în Şcoala Gimnazială nr. 116 din sectorul 3 al Capitalei, la care sunt arondat ca alegător. Deja mai mult de 15 persoane aşteptau deja la coada formată în afara şcolii, iar ritmul în care se avansa era unul foarte lent. În decurs de câteva minute, încă pe atâtea persoane s-au aşezat la rând în urma mea.

Cetăţenii erau distanţaţi din proprie iniţiativă la 1,5-2 metri unul de celălalt, ceea ce făcea ca rândul să fie foarte lung, până departe în stradă. În curtea şcolii, intervale de fix 2 metri erau marcate clar cu vopsea albă şi un singur poliţist local, plasat lângă uşa de acces în clădire, controla fluxul de oameni către secţiile de votare amenajate în interiorul şcolii. Fiecare persoană invitată să intre în şcoală era rugată imperativ să folosească un dozator cu gel dezinfectant pentru mâini, apoi putea să-şi caute secţia de votare între cele amenajate în sălile de curs.

Întrucât se intra la un ecart de circa un minut, am intrat în clădire după aproape 15 minute de aşteptare. Un calcul simplu arată că, intrând la intervale de un minut, doar 840 de cetăţeni ar putea vota în cele 14 ore în care sunt deschise secţiile de votare, respectiv între orele 7 şi 21. În secţia de votare se puteau afla în acelaşi timp doar cinci alegători, tot atâţia câte cabine de vot. De îndată ce o persoană ieşea din secţie, o alta putea intra în circuitul care începea cu verificarea documentului de identitate, urmat de restul procesului obişnuit la fiecare scrutin.

Alegerile locale sunt relativ complicate pentru cetăţeni, iar procesul de votare este mai anevoios, în comparaţie cu alegerile prezidenţiale sau legislative, la care li se înmânează un singur buletin de vot. În Bucureşti, fiecare alegător primeşte patru buletine de vot (pentru primăria generală, consiliul general, primăria de sector şi consiliul local) care trebuie fiecare ştampilate şi apoi introduse în câte o anume urnă marcată cu carioca neagră.

Cozile formate la intrarea în şcoli pot fi descurajante pentru acei cetăţeni care nu sunt foarte hotărâţi să-şi sacrifice din timpul personal ca să voteze, cu atât mai mult pentru cei care se tem de perspectiva infectării cu noul coronavirus. În aceste condiţii, ajung să voteze în special cei mai îndârjiţi alegători, respectiv nucleul dur al partidelor înscrise în competiţia electorală, fapt care poate înclina decisiv balanţa în rezultatul acestor alegeri locale.

Coregrafia procesului de votare a fost exersată şi este cunoscută de membrii secţiilor de votare, însă această procedură îl ajută pe cetăţean doar după ce intră în secţia căreia îi aparţine. Pentru optimizarea timpilor de aşteptare în afara clădirii, s-ar fi impus un minim triaj în curtea şcolii, în loc ca fluxul să fie gestionat de un singur poliţist local.