Cum ajunge asociaţia de proprietari să suporte chiria unui proprietar

Un domeniu tratat de multe ori cu indiferenţă dar care ne arată că există reglementare, care ne arată că există procedură şi care ne arată că proprietarul îşi poate apăra cu succes drepturile.

Atât proprietarul cât şi asociaţia de proprietari au nu doar obligaţii ci şi drepturi. Partea comună, căci despre aceasta este vorba, este bine reglementată atât în Legea nr. 196/2018 cât şi în cadrul Codului Civil. Partea comună este în sarcina asociaţiei.

Cu alte cuvinte, partea comună, aşa cum este ea definită de către legiuitor, trebuie întreţinută de către asociaţia de proprietari. Partea comună trebuie întreţinută în bună stare de funcţionare. Fiecare proprietar din cadrul asociaţiei de proprietari are obligaţia de a contribui proporţional cu cota parte indiviză deţinută din proprietatea comună. Acest procent este regăsit în actul de deţinere a imobilului.

Ce face parte din proprietatea comună?

Art. 35 din Legea 196/2018 face următoarele menţiuni: locurile de trecere, scările şi casa scărilor şi coridoarele; pereţii perimetrali şi despărţitori dintre proprietăţi şi/sau spaţiile comune; subsolul; coşurile de fum; holurile; instalaţiile de apă şi canalizare, electrice, de telecomunicaţii, de încălzire şi de gaze de la branşament/racord până la punctul de distribuţie către părţile aflate în proprietate individuală; canalele pluviale; paratrăsnetele; antenele colective; podul; pivniţele, boxele, spălătoria, uscătoria; ascensorul; interfonul - partea de instalaţie de pe proprietatea comună; rezervoarele de apă; centrala termică proprie a clădirii; crematoriul; tubulatura de evacuare a deşeurilor menajere; structura, structura de rezistenţă; faţadele; acoperişul; terasele.

În cazul nostru, un proprietar a sesizat asociaţiei de proprietari că în cadrul apartamentului său au apărut infiltraţii şi că apartamentul este afectat şi impropriu locuirii. Infiltraţiile au apărut ca urmare a degradării acoperişului, parte care se regăseşte în enumerarea legiuitorului de mai sus. Prin urmare, asociaţia de proprietari are obligaţia şi nu facultatea de a întreţine partea comună – respectiv acoperişul.

Proprietarul a parcurs procedura în raport cu asociaţia de proprietari şi a demonstrat faptul că infiltraţia se datorează unei părţi comune. Proprietarul nostru s-a mutat într-un alt imobil apartament în chirie, a încheiat un contract de închiriere şi şi-a asumat un demers împotriva asociaţiei.

A solicitat asociaţiei de proprietari obligarea la repararea acoperişului, iar dacă asociaţia nu face să fie autorizat să facă el, a solicitat obligarea asociaţiei în a suporta costul cu pagubele aduse apartamentului prin infiltraţiile existente şi a solicitat obligarea asociaţiei în a suporta contravaloarea chiriei suportată de către proprietar prin mutarea într-un alt apartament.

Acţiunea proprietarului a fost admisă, iar asociaţia de proprietari obligată să suporte toate costurile: costul cu repararea acoperişului, costul cu repararea prejudiciului încercat de proprietar (daune aduse apartamentului deţinut) şi costul cu chiria apartamentului în care s-a mutat proprietarul.

Toţi proprietarii deţin o cotă parte indiviză din partea comună şi au obligaţii în raport cu această parte comună. Dacă locuieşti la parter sau etajul 1, eşti răspunzător pentru acoperiş, fiind parte comună la fel cum cel de la ultimul nivel este ţinut de reparaţia de la subsol.

Într-un final, cel care suportă indiferenţa şi lipsa de implicare la nivelul unei asociaţii în raport cu partea comună este tot proprietarul. Fiecare va suporta prin intermediul listei de întreţinere astfel de costuri.

Când mergem în adunarea generală şi strigăm că nu vrem lucrări şi reparaţii, că nu ne interesează fondul de reparaţii şi că nu dorim investiţii la partea comună, să ne aducem aminte şi de cele de mai sus.