Deratizarea, dezinfecţia şi dezinsecţia în Capitală vor fi făcute de o firmă privată pentru 340 de milioane de lei pe opt ani

FOTO Arhivă

Consiliul General al Muncipiului Bucureşti a aprobat, în şedinţa de joi, delegarea serviciului de deratizare, dezinfecţie şi dezinsecţie, pentru o perioadă de opt ani, unui operator privat care va fi ales prin licitaţie, valoarea estimată a contractului fiind de 340 de milioane de lei fără TVA.

În studiul de oportunitate se arată că pentru achiziţionarea utilajelor este nevoie de o investiţie de aproximativ 9,6 milioane lei, iar operatorul va trebui să aibă 329 de agenţi de deratizare, dezinsecţie, dezinfecţie, împărţiţi în echipe de câte patru persoane, dar şi mai multe dotări, precum aparate portabile generatoare de ceaţă, nebulizoare, autovehicule pentru deplasarea echipelor, utilaje de mare capacitate generatoare de ceaţă rece şi caldă sau autoutilitare cu ataş.

În studiul de oportunitate a fost inclus şi un studiu privind satisfacţia beneficiarilor vizavi de serviciul de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie. Analiza, făcută în lunile octombrie şi noiembrie 2015, cu sprijinul operatorului serviciului de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie, a urmărit percepţia beneficiarilor referitoare la gradul de infestare cu şoboloani şi ţânţari, gradul de satisfacţie privind serviciile actuale şi recomandări şi constatări privind alţi vectori şi îmbunătăţirea serviciilor. La întrebarea „Cum apreciaţi gradul de infestare cu şobolani?”, cei mai mulţi dintre repondenţi au afirmat căgradul de infestare este mediu spre mic, doar 8,25% apreciindu-l ca fiind mare, iar 26% apreciindu-l ca fiind mic.

Bucureştenii se declară mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de serviciile privind soluţionarea infestării cu şobolani şi ţânţari, doar cinci la sută fiind nemulţumiţi, în timp ce 51 la sută au afirmat că sunt mulţumiţi, iar 44 la sută, „foarte mulţumiţi”.

Locuitorii Capitalei cred că nivelul de infestare al Capitalei cu căpuşe, purici, viespi, gândaci de canalizare şi ploşniţe este mediu spre mare. Practic, 80 la sută dintre cei chestionaţi consideră că există un grad mediu spre mare de infestare cu alţi vectori. Astfel, peste un sfert dintre bucureştenii interogaţi au reclamat prezenţa gandacilor, puricilor şi căpuşelor, considerând că sunt necesare intervenţii mai dese, iar 117 dintre cele 1.106 persoane chestionate, au afirmat că ar fi necesară utilizarea de substanţe mai bune pentru acest tip de servicii.

Activitatea de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie a Municipiului Bucureşti este un serviciu de utilitate publică, organizat de autoritatea publică locală, iar până acum aceste activităţi s-au derulat în funcţie de resursele financiare de care a dispus municipalitatea şi de situaţiile de lucrări aprobate ale operatorului.

Astfel, în anul 2011, bugetul alocat a fost redus faţă de anul anterior, în anii 2012, 2013 şi 2014 alocările bugetare au fost relativ stabile ca valoare, iar în 2015 s-a înregistrat o scădere cu aproximativ 30 la sută a alocării bugetare. Finanţarea acestora s-a realizat integral din bugetul local al PMB, iar în situaţia în care cantităţile de lucrări previzionate în programul unitar de acţiune vor fi semnificativ mai mari decât cele derulate până în prezent, vor trebui analizate resursele necesare pentru acoperirea serviciilor de salubrizare.

Până în prezent, Municipiul Bucureşti nu a realizat investiţii proprii în sistemul de salubrizare, acestea fiind realizate de către operatorul cu care PMB a încheiat contractul, însă documentul nu prevede bunuri de retur sau bunuri de preluare, ceea ce duce la concluzia că, pentru delegarea gestiiunii activităţii de salubrizare nu există investiţii pe care municipalitatea le va pune la dispoziţia viitorului operator ca bunuri de retur, iar investiţiile fostului operator nu au impact asupra viitoarelor investiţii necesare în activitatea de deratizare, dezinsecţie şi dezinfecţie.

Concluziile analizei situaţiei existente arată că activităţile realizate în ultimii cinci ani de operatorul contractat au constat în campanii de igienizare axate pe combaterea şobolanilor şi ţânţarilor pe baza planurilor de igienizare, iar diferiţi factori arată o revenire a focarelor şi intervenţiilor punctuale necesare care au fost realizate. De asemenea, s-a constatat necesitatea unei atenţii deosebite asupra intervenţiilor de dezinsecţie, atrăgându-se atenţia asupra ţânţarilor şi larvelor, dar şi asupra altor vectori (căpuşe, gândaci de canalizare etc.)