FOTO Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect din România (I)

Nepoată de frate a pictorului Ion Andreescu, Virginia Andreescu s-a născut în 1894 în Bucureşti şi din 1928 a fost căsătorită cu un nepot de soră al lui Spiru C. Haret. Au avut un fiu, pe ing. Radu Haret. Este prima femeie arhitect din România, obţinând diploma în 1919, cu o bogată activitate de peste 30 de ani şi 130 imobile realizate.

După bacalaureatul la Liceul ”Mihai Viteazul” din Bucureşti, cu sprijinul ministrului Spiru C. Haret obţine o licenţă specială, absolvind Şcoala Superioară de Arhitectură din Bucureşti la 6 iulie 1919 cu menţiunea ”foarte bine”, fiind prima femeie-arhitect din România. A fost elevă în atelierul arh. Petre Antonescu. Ulterior, în perioada 1921-1922, a avut o specializare la Roma. Societatea Arhitecţilor din România a trimis-o la congrese internaţionale la Bruxelles, Roma, Paris, Moscova şi Berlin.

A lucrat pentru Comisia Monumentelor Istorice între 1918-1921, apoi pentru Ministerul Învăţământului Public între 1921 şi 1947. Cel mai înalt grad atins în minister a fost cel de inspector general în arhitectură. Din 1947 până în 1951 a avut o colaborare cu A.G.I.R. Din 1953 devine membră a Uniunii Arhitecţilor din România.

De-a lungul timpului a colaborat cu editurile Tehnică (documentarea pentru cele trei volume ale ”Manualului arhitectului proiectant” publicat de Gheorghe Radu şi Chiţulescu Traian în 1954) şi Arta.

O componentă esenţială a carierei sale a fost formarea tinerelor arhitecte în instituţii de învăţământ. A făcut parte din comisiile permanente ale Învăţământului tehnic, a lucrat la Casa Şcoalelor şi ca profesor în şcolile tehnice ale Ministerului de Construcţii.

Virginia în 1922
Lucrările ei publicistice prezintă o prioritate feminină, începând cu deceniul al treilea al secolului al XX-lea colaborând cu reviste de specialitate. De asemenea, a lucrat cu arh. Nicolae Ghyka - Budeşti la ampla lucrare ”Evoluţia arhitecturii în Muntenia şi Oltenia” (1930) şi a publicat articole în revista ”Arhitectura” (nr.12/1938, pp.5-12), ”Artele Frumoase”. În ultimii ani ai vieţii a elaborat monografia: „Istoricul clădirii Teatrului Naţional din Bucureşti”.

      

A realizat numeroase lucrări de artă grafică, existând si astăzi la Academia română desene, acuarele, tablouri create de ea.

Concursuri la care a participat: o aripă nouă la Ministerul Domeniilor din Bucureşti – locul II (neexecutat), Băi Făgăraş – locul I (neexecutat), internat pentru Şcoala de Meserii din satul Năsăud – locul II (neexecutat), concurs de timbre pentru direcţia unei fabrici.

A încetat din viaţă în 1962.

Surse: B.A.R. mss., fond Spiru C. Haret, ing. Radu Haret, fişa Arhiva U.A.R, revista Arhitectura nr.5/1976, pp.33-41, Artele Frumoase 1923

Acuarelele de mai jos au fost publicate în revista Artele frumoase, nr. 1-2, anul II (1923) imortalizând o excursie de documentare în Balcani.