FOTO/VIDEO Cum plătesc românii pentru Catedrala Neamului. Bucureştenii, vor sau nu, cotizează cel mai mult la construcția megalomană. Topul oraşelor care au plătit cel mai mult

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Banii pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului sunt strânși de Patriarhia Română din toate colțurile țării, însă nu toți românii suportă costurile în mod egal. Locuitorii Capitalei plătesc cel mai mult pentru ridicarea monumentului religios.

Bucureștiul se află pe primul loc în clasamentul celor care au făcut donații pentru construirea monumentalei catedrale, potrivit b365.ro. Astfel, un sfert din colecta națională inițiată de Patriarhia Română provine din fondurile Capitalei. 

Numai Arhiepiscopia Bucureștilor a donat aproximativ 2,5 milioane de lei pentru construirea Catedralei Neamului. La această sună se adaugă și contribuțiile administrațiilor locale din Capitală, care au cotizat cu o sumă totală de zece ori mai mare, respectiv 25 de milioane de lei. Banii provin, în principal, din taxele și impozitele plătite de bucureșteni. Numai Primăria Sectorului 2 a oferit 10 milioane de lei, aceeași sumă care a fost alocată și de Guvernul României pentru ridicarea giganticului lăcaș de cult, în 2011.

Catedrala Neamului "prinde aripi" cu zece milioane de lei de la Guvern

Circa 10 milioane de lei de la Oprescu

Nici edilul general Sorin Oprescu nu s-a lăsat mai prejos. În același an, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a donat tot 10 milioane de lei, cu rugămintea ca Patriarhul Daniel să pomenească de contribuția municipalității când monumental va fi gata.

image
image
image

Click pe fotogalerie pentru a vedea machete cu Catedrala Mântuirii Neamului!

Și Primăria Sectorului 3 a alocat 5 milioane de lei din bugetul local pentru grandiosul proiect, în vara anului trecut. Inițial, Patriarhia Română îi ceruse edilului de la acea vreme, Liviu Negoiță, să doneze în jur de 120 de milioane de lei, echivalentul a 20% din bugetul primăriei pe anul 2011.

Buzău și Dunărea de Jos, în Top 3 Donatori

Pe al doilea loc în clasamentul donațiilor pentru Catedrala Neamului, la o distanță considerabilă față de Capitală, se află Arhiepiscopia Buzăului. Unitatea religioasă a contribuit cu aproape 793.000 de lei, adică 8% din total.

Locul al treilea este ocupat de Arhiepiscopia Dunării de Jos care a donat aproximativ 680.000 de lei, reprezentând 7% din suma strânsă până în prezent din contribuții financiare. 

PATRIARHUL DANIEL De ce facem Catedrala Neamului cu 600 de milioane de euro: Nu mai încape Sinodul în altar!

Nu mai puțin de 34 de episcopii și arhiepiscopii s-au grăbit să ofere bani pentru ridicarea Catedralei Neamului. Dintre acestea, o treime au contribuit cu circa 1% din total, iar sumele s-au situat între 45.000 și 142.000 de lei. 

Macheta Catedralei Neamului
image
Macheta Catedralei Neamului

Click pe fotogalerie pentru a vedea cum va arăta monumentala construcție!

Patriarhia Română a ținut să le reamintească tuturo contribuabililor că pot direcționa 2% din impozitul pe venit către construirea monumentalului lăcaș de cult. Totodată, catedrala a primit, până în acelt moment, 564 de donații online. După aprecierile Patriarhiei, Catedrala Mântuirii Neamului a stâns circa 15% din suma necesară, adică între 400 și 600 de milioane de euro.

Cum bagă Patriarhia mâna în buzunarele românilor pentru Catedrala Neamului

Catedrala Neamului, megalomania bisericească

Catedrala Mântuirii Neamului, care urmează să fie un lăcaş de cult pentru 5.000 de enoriaşi, se va construi pe o suprafaţă de 11 hectare. Uriaşa construcție va avea 100 de metri înălţime și va fi împodobită cu obiecte valoroase.

Proiectul pentru Catedrala Mântuirii Neamului ce urmează să fie construită pe Dealul Arsenalului din Bucureşti este unul extrem de ambiţios, dar şi extravagant. Banii enoriaşilor vor fi folosiţi pentru a construi două subsoluri, un demisol şi un parter, dar şi 14 etaje.

image
image
image

Click pe fotogalerie pentru a vedea mai multe imagini cu șantierul Catedralei Neamului!

La acelaşi nivel vor funcţiona şi cabinetul medical, spălătoria pentru vase şi depozitul pentru mobilier. Şi aici va exista un sector în care vor fi amenajate cripte. Puţin mai sus, la aproape şapte metri sub pământ, vor fi organizate expoziţii de icoane şi haine bisericeşti. Tot aici, preoţii vor avea un vestiar, dar şi chilii. La acelaşi nivel va funcţiona o cafenea şi un bufet cu autoservire.

Catedrala Mântuirii Neamului va schimba definitiv aspectul centrului Bucureştiului. În bine sau nu?

Podele din granit şi ferestre cu vitralii

Parterul catedralei va fi destinat altarului principal, naosului şi pronaosului. Coriştii vor cânta la balcoane aflate la nouă metri deasupra solului. La aproape 40 de metri înălţime se va amenaja un muzeu şi câteva săli de expoziţie. La cota de 42 de metri va fi o sală de consiliu şi câteva galerii. Şase turle identice se vor înălţa de la aproximativ 47 de metri şi în ele vor fi amenajate apartamente şi săli de consiliu, dar şi galerii şi spaţii tehnice.

Catedrala Neamului, cel mai scump proiect imobiliar de după 1990

Amplasamentul Catedralei Amplasamentul Catedralei Amplasamentul Catedralei

Click pe fotogalerie pentru a vedea unde va fi amplasat giganticul lăcaș de cult!

În vârful Catedralei Mântuirii Neamului  va fi construit un acoperiş uriaş cu ferestre care va oferi o privelişte deosebită asupra Bucureştiului. Elementele decorative din interior vor fi luxoase. Pardoselile vor fi realizate din granit şi ferestrele cu vitralii. Pe exterior au fost proiectate placaje din piatră naturală de culoare deschisă şi un acoperiş de tablă aurie.

Românii nu vor Catedrala Neamului din banii lor

Presa stăină, împotriva Catedralei

În timp ce Guvernul sprijină financiar construcţia monumentală, multe spitale şi şcoli se închid din cauza lipsei banilor, se arată într-un documentar realizat de Deutsche Welle despre viitorul lăcaş de cult.

„Banii par să nu fie o problemă pentru ridicarea Catedralei. Biserica şi Guvernul cheltuie împreună 600 de milioane de euro pentru construcţie. Banii pe care Biserica îi primeşte de la stat sunt de două ori mai mulţi decât cei alocaţi culturii sau cercetării ştiinţifice‟, se arată în documentar.

Vezi mai jos documentarul video:

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite