Majorări de preţuri şi efectul acestora asupra asociaţiilor de proprietari

Scumpirile utilităţilor vor avea un efect şi vor fi resimţite nu acum, ci în iarna care va urma, atunci când consumul va fi unul semnificativ pe de o parte iar pe de altă parte atunci când întregul şir de creşteri ale preţurilor este finalizat.

Creşterea preţului la gazele naturale

S-a tot discutat despre procentul cu care va creşte preţul gazelor, situat între 2% şi 10% fără ca cineva să se obosească să facă o analiză a impactului acestei majorări în raport de toate utilităţile furnizate către o asociaţie de proprietari şi fără ca cineva să ţină seama de întregul şir, ce până la urmă, se va regăsi în lista de plată.

Scumpirea gazelor reprezintă doar un prim pas, fiind trecută cu vederea mult prea uşor iniţiativa privind obligativitatea montării de calorimetre pentru gazele naturale consumate. Astfel, fiecare proprietar va fi obligat să aibă montat un astfel de aparat de măsură, cu toate costurile aferente, costuri peste cele suportate sau care sigur vor fi suportate în următorii doi ani, cu detectoarele de gaze.

Creşterea preţului la energia electrică

De la 1 iulie se preconizează o majorare a preţului cu 2%, preţ care va atârna alături de celelalte scumpiri în lista de întreţinere, începând cu luna octombrie. Deşi majorarea pare una nesemnificativă, ea trebuie cumulată cu tot ceea ce reprezintă sau va reprezenta până la sfârşitul anului creştere de preţ coroborată cu diminuarea până la dispariţie a celor care beneficiază de subvenţie.

Pentru blocurile cu 10 etaje şi lipsite de lumină naturală, plus două ascensoare, acest cost va fi unul cu impact în lista de plată.

Scăderea numărului celor care beneficiază de subvenţie

Efectul majorării pensiilor dublat de majorarea costurilor cu utilităţile va duce la un efect pe care beneficiarii acestor creşteri de pensii nici nu le visau, bucurându-se acum de creşterea venitului cu câteva zeci de lei, fără a anticipa ceea ce se va întâmpla în iarnă.

Creşterea pensiei a dus la depăşirea pragului la care aceste persoane se încadrau în ceea ce reprezintă subvenţie, fapt care va duce în sezonul rece la „neîncadrarea” în pragul acordării de ajutoare. Prin urmare, aceste persoane nu se vor mai încadra în pragul de ajutor dar, mai mult, vor suporta şi majorarea de preţ, majorare regăsită în lista de plată.

 Ajutorul pentru încălzirea locuinţei din ceea ce reprezintă o măsură de sprijin pentru cei găsiţi într-o situaţie dificilă, suportată din bugetul de stat şi/sau bugetele locale, se va transforma într-o corvoadă pe spinarea pensionarilor şi a celor găsiţi într-o situaţie dificilă.  

Impactul asupra asociaţiei de proprietari

În perioada sezonului rece, impactul va fi unul semnificativ la nivelul asociaţiei şi implicit în ceea ce reprezintă cota de întreţinere aferentă fiecărui apartament.

O situaţie tragică va fi acolo unde există centrale de bloc, mari consumatoare de gaze naturale şi de energie electrică, acolo unde se va vedea cel mai bine, în lista de plată, fiecare astfel de majorare. Dacă ne gândim ca în aceste blocuri există şi persoane cu venituri mici sau pensionari, care nu mai ating pragul de subvenţie, lucrurile se complică şi mai mult, fiindu-le greu sau imposibil să trăiască de la o lună la alta, să-şi procure medicamentele necesare şi să-şi achite la timp şi în integralitate cotele.

Situaţia este generală în toate blocurile, efectul fiind unul de domino, prin aceea că încasările la cotele de întreţinere vor avea de suferit, consumurile vor creşte, restanţierii vor creşte inevitabil iar plata facturilor va putea fi realizată cu întârziere, ceea ce presupune penalităţi sau chiar sistarea furnizării.

Relaţia indisolubilă între furnizor şi fondul de rulment   

Este limpede pentru toţi cei ce se implică în activitatea curentă din cadrul asociaţiilor şi gândesc în interesul comunităţii, faptul că fondul de rulment şi ţinerea din scurt a restanţierilor reprezintă cheia ieşirii din iarnă şi a depăşirii vârfului de consumuri din lunile decembrie-februarie.

Din acest fond de rulment se achită facturile emise pe numele asociaţiei, acest fond trebuind să fie astfel dimensionat încât să facă faţă unor valori majorate ale facturilor şi/sau unor situaţii excepţionale (doi sau mai mulţi restanţieri).

În situaţia în care cei implicaţi nu au tăria să susţină colectarea de fond de rulment pe perioada de vară şi care se vor culca pe o ureche crezând că mai merge aşa din inerţie treaba prin asociaţie, se prea poate să aibă o mare surpriză, fiind mult până când primul furnizor sistează furnizarea şi introduce la executor prima factură. Să nu uităm că facturile furnizorilor de utilităţi au termen de plată 15 zile de la data emiterii pe de o parte iar pe de altă parte aceste facturi reprezintă titluri executorii.

Toate aceste aspecte trebuie analizate de cei ce se implică şi trebuie luate măsurile care se impun, cu riscul de a crea discuţii şi nemulţumirea celor care nu mai doresc să scoată bani din buzunar dar refuză şi să aibă o imagine de ansamblu, asupra întregii colectivităţi şi să nu se mai rezume strict la apartamentul/proprietatea deţinut/deţinută.