Martha Bibescu şi Mariano Fortuny

Cu 129 de ani în urmă, la 28 ianuarie 1886 se năştea Martha Lahovary, fiica Emmei Mavrocordat şi a lui Ion Lahovary. În 1902 a devenit prinţesă prin căsătoria cu George-Valentin Bibescu (1880-1941). Gustul ei a salvat şi a marcat fundamental un monument istoric, Palatul Brâncoveanu-Bibescu de la Mogoşoaia, pe care l-a decorat cu ţesături Fortuny.

      A.B.73 (Muzeul Agriculturii din Slobozia, colectia Lelia Urdăreanu, donaţie Anton Bibescu)

După ce în septembrie 1912 începe lucrările de refacere ale Palatului de la Mogoşoaia împreună cu arhitectul italian Domenico Rupolo,  prin intermediul acestuia apelează şi la artistul Mariano Fortuny (1871-1949), pictor, sculptor, decorator, creator de modă şi de scenografie teatrală, restaurator, fotograf, operator de lumini. Născut în Granada, locuise o vreme la Paris, apoi se stabilise la Veneţia.

În palatul Pesaro Orfei din Veneţia unde locuieşte şi creează începând cu 1899, interioarele sunt decorate din abundenţă cu piese textile uneori etalate din tavan sau acoperind ca o boltă părţi din camere, alteori delimitând spaţiile; deasupra pieselor textile sunt expuse lucrări de artă, săbii, coifuri. Fortuny creează obiecte pentru interior: lămpi, perne, tapet, cuverturi, covoare, prezente în interioarele sale.

Fără doar şi poate, Martha cunoscuse atelierul artistului Fortuny cu prilejul vizitelor şi prin intermediul prietenilor din înalta societate europeană care îl frecventau. Recomandarea de către arhitectul Rupolo trebuie că a făcut ca această relaţie să devină şi mai puternică, ducând la comenzi sporite de nevoile decorative ale noilor spaţii din palatul ei.

Într-o scrisoare adresată Marthei Bibescu, Mariano Fortuny vorbeşte şi el despre “l´ami Rupolo”(prietenul Rupolo), în arhive se mai păstrează scrisori ale lui Fortuny către Martha până în 1925 şi se referă la probleme legate de achitarea – primirea unor comenzi, fără să se indice obiectele cumpărate.

Regina Maria descrie în memoriile sale din iunie 1922, interioarele elegante din palatul de la Mogoşoaia, evocând Veneţia şi Bizanţul, decorate în stilul artistului veneţian, cu „draperii lungi de catifea Fortuny, în indigo închis şi auriu”[1]. Avem astfel o mărturie precisă privind reperele ornamentale de la Mogoşoaia, mărturie ce se întâlneşte cu afirmaţiile cercetătoarei Christine Sutherland, privitoare de asemenea la interioarele Martei: „interioare veneţiene create de mâna maestră a lui Fortuny”. În amenajarea ambianţei acestei reşedinţe şi-au dat mâna gustul arhitectului Rupolo cu viziunea decoratorului Fortuny, buni prietei. În acest mod nota stilistică a interioarelor ritma cu elementele veneţiene ale arhitecturii.

Cu prilejul unui interviu acordat revistei Ilustraţiunea română din noiembrie 1932, Martha ne apare fotografiată întinsă pe o canapea- divan; în spatele ei, peretele este acoperit de o ţesătură Fortuny.

Fragment din lucrarea „Reşedinţele Ştirbey din Bucureşti şi Buftea: arhitectura şi decoraţia interioară”, Editura ACS, Bucureşti, 2013

[1] Maria, regina României, Însemnări zilnice (1 ianuarie 1922 – 31 decembrie 1922), vol. IV, Editura Albatros, Bucureşti, 2005, p. 194 şi „interioare veneţiene create de mâna maestră a lui Fortuny”  în Christine Sutherland, Fascinanta Martha Bibescu şi lumea ei, editura Vivaldi, Bucureşti, Bucuresti, 2004, p. 143, p. 149