Mobilitatea urbană inteligentă – parte integrantă a dezvoltării Bucureştiului. Soluţii pentru decongestionarea traficului din Capitală

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
statie incarcare masini electrice

Polarizarea demografică în jurul marilor oraşe produce provocări serioase administraţiilor publice care încearcă să adapteze condiţiile la numărul crescut de vehicule şi să ofere siguranţă călătorilor.

Transportul şi mobilitatea joacă un rol esenţial în viaţa de zi cu zi a oamenilor şi a bunei funcţionări a companiilor, însă multe metropole ajung să fie supraaglomerate la orele de vârf.

În încercarea de găsi soluţii, Comisia Europeană şi-a construit un plan de acţiune ce urmăreşte dezvoltarea mobilităţii urbane şi susţinerea autorităţilor locale în următorii 10 - 30 de ani. Ca repere stabilite pentru 2030, Comisia Europeană are în vedere ca un minimum de 30 de milioane de maşini cu emisii zero să fie în funcţiune pe drumurile europene, 100 de oraşe europene să ajungă neutre din punct de vedere climatic, iar deplasările colective programate pentru călătorii sub 500 km să fie, de asemenea, neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.

Pentru că şi Bucureştiul se află pe primele poziţii la nivelul Uniunii Europene cu privire la traficul dificil, autorităţile încearcă să ia măsuri care să ducă la rezolvarea acestei probleme.

Astfel, Ministerul Transporturilor desfăşoară în comun cu Primăria Capitalei o serie de proiecte ce vizează decongestionarea traficului din Bucureşti. Cel mai avansat proiect este reprezentat de continuarea Bulevardului Timişoara spre Centura Bucureşti şi spre A0 - o legătură rapidă extrem de importantă pentru locuitorii din sectorul 6 (Drumul Taberei/Militari).

Printre priorităţile strategice ale Ministerului Transporturilor în domeniul infrastructurilor şi serviciilor de transport Bucureşti, pentru perioada 2021- 2024, se află finalizarea proiectelor pentru aşa-numitele Orbitale ale Bucureştiului, Drumul Naţional de Centură Bucureşti (DNCB) şi Autostrada de Centură a Capitalei (A0). Pasajul de la Mogoşoaia are setat ca termen de finalizare toamna acestui an, în timp ce cele de la Domneşti, Berceni şi Olteniţa ar trebui să fie gata în 2022.

De cealaltă parte, autorităţile vor extinderea reţelei de metrou, în special a liniilor M4 şi M5 - două magistrale care vor ajunge în zone ale Bucureştiului cu densitate mare de oameni. Faza a doua din extinderea M4 presupune prelungirea acestei linii de la Gara de Nord la Gara Progresul.

Capitala, o destinaţie importantă pentru soluţii de tip smart city

„Deşi Capitala a lansat o suită de proiecte de tip smart city sub egida Primăriei Municipiului Bucureşti sau proiecte iniţiate de privaţi, concentrarea amplă de populaţie face din Bucureşti o destinaţie importantă pentru soluţii de tip smart city. Însă nu e suficient să facem aplicaţii cât timp măsurile şi proiectele tradiţionale, cum ar fi benzi dedicate, amenzi pentru parcarea neregulamentară etc. lipsesc“, a declarant Stadler Reini, membru al Asociaţiei Profesionale a Urbaniştilor din România, expertul în mobilitate urbană al UrbanizeHub.

În ceea ce priveşte implementarea pistelor pentru biciclete, specialistul este de părere că Bucureştiul este mult sub aşteptări pentru o capitală europeană.

„Faptul că în ultimii 5 ani au fost amenajate piste care fie nu au fost avizate de Poliţia Rutieră sau au fost închise, după ce asta s-a întâmplat şi în 2012, spune totul. Din păcate, avem în continuare doar un traseu parţial funcţional pe direcţia nord - centru. În rest vorbim de piste pe trotuar, prea înguste sau ocupate de autoturisme parcate. Este foarte mult de lucru aici, însă avem bulevarde generoase care pot fi cu uşurinţă reconfigurate pentru a insera piste pentru biciclete, trebuie să existe doar interes din partea administraţiei“, a mai spus Stadler Reini.

Jumătate dintre bucureştenii care utilizează un mijloac de transport alternativ renunţă la folosirea propriului autoturism

mobilitate urbana

Două dintre cele mai populare mijloacele de transport alternativ în Bucureşti sunt bicicletele şi trotinetele electrice. Lime, una dintre companiile care pun triciclete la dispoziţia bucureştenilor, a înregistrat peste două milioane de curse din mai 2019, momentul lansării în România. Iar conform studiilor companiei, aproximativ jumate din curse sunt realizate cu renunţarea la un mijloc de transport auto.

Întrebat cum ar putea autorităţile să susţină demersurile companiei de încurajare a bucureştenilor în a alege unul din cele mai accesibile mijloace de transport alternativ din Bucureşti, Luca Mateescu – manager general al companiei Lime, aminteşte că 30% dintre utilizatori au declarat că infrastructura este motivul pentru care nu folosesc trotinetele electrice mai des.

„Cred că astăzi jucătorii privaţi ca Lime sunt foarte bine poziţionaţi pentru a construi logistica necesară pentru micro-mobilitate în momentul în care autorităţile arată deschidere, ca în cazul Bucureştiului. Odată existentă această deschidere, industria s-a dezvoltat accelerat, cu zeci de mii de curse zilnice. Ce rămâne însă ca şi oportunitate pentru creşterea acestui număr este facilitatea folosirii pistelor dedicate. Acestea nu numai că ar asigura eficienţa folosirii, cât ar şi oferi un element în plus de siguranţă. Lime colectează date privind traficul şi poate fi un partener de încredere pentru autorităţi în sensul dezvoltării unei astfel de infrastructuri, cu maximizarea impactulu investitiilor, pe bază de date privind utilizarea“, a mai declarat Luca Mateescu.

*Acest material a fost dezvoltat cu sprijinul Apa Nova, promotor al dezvoltării urbane durabile prin politici şi strategii care permit o reducere a amprentei de carbon la nivelul oraşului, protecţia mediului, dar şi promovarea utilizării eficiente a resurselor naturale.

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite