Modificări aduse proprietăţii individuale. Raportul cu asociaţia de proprietari
0Dispreţul faţă de vecini, siguranţa imobilului, asociaţia de proprietari, autorităţi etc se observă cel mai bine atunci când are loc vânzarea unui apartament şi noul proprietar “sparge” pereţii, găureşte, mută, schimbă etc după bunul plac. Saci cu moloz depozitaţi pe casa scării sau la intrarea în bloc, căraţi fiind cu liftul, evident peste limita de greutate, praf şi mizerie etc toate generând o stare de disconfort pentru vecini.
Dacă mai adăugam şi “meşteri pricepuţi” care realizează lucrarea în 6 luni de serioşi ce sunt, tacâmul este complet.
Fiecare proprietar poate aduce modificări şi/sau îmbunătăţiri imobilului deţinut cu condiţia de a nu aduce atingere integrităţii structurale a blocului, de a nu aduce atingere proprietarilor vecini, de a nu aduce atingere proprietăţii comune şi de a nu schimba aspectul clădirii.
Modificările aduse proprietăţii individuale trebuie aduse la cunoştinţa asociaţiei de proprietari, modificări ce sunt mai apoi înregistrate în cartea tehnică a construcţiei.
Dacă încă mai reuşiţi să citiţi textul în continuare datorită lacrimilor rezultate dintr-un râs sănătos, menţionez că aceasta ar fi normalitatea. În realitate, din păcate, sunt mult prea puţine asociaţii care deţin măcar cartea tehnică, fiind şi mai puţini cei care aduc la cunoştinţa asociaţiei modificarile pe care le-au adus apartamentului.
Cu siguranţă fiecare încearcă să-şi realizeze în propriul apartament un confort şi o ambianţă cât mai plăcută, însă, din păcate aceste concepte combinate cu grandoarea şi opulenţa au dus la realizarea de lucrări care au afectat structura blocului – lucrări ce au fost executate fără autorizaţie şi fără consultarea unor specialişti în domeniu.
Trebuie să avem în vedere că astfel de modificări pot costitui un pericol nu numai pentru respectivul ci şi pentru toţi vecinii în caz de cutremur. Că ne place sau nu trebuie să recunoaştem că proiectanţii şi inginerii din vremea “împuşcatului” au realizat structura blocurilor cu simţ de răspundere şi la standard, astfel că orice fel de modificare ar putea afecta clădirea în ansamblul său (pentru blocurile noi, o mare parte din proprietari au de făcut multe comentarii).
Lucrările realizate sunt de la dărâmarea zidurilor şi transformarea apartamentului din două
camera
într-un imens living, mutarea bucătăriei în balcon, desfiinţarea peretelui dintre balcon şi sufragerie sau orice variantă posibilă sau care părea imposibilă.
Dacă preşedintele, administratorul sau un vecin se încumetă să-i atragă atenţia unui astfel de “demolator”, are parte de două variante: una în care i se precizează că “fac şi eu mici modificări”, “dau şefu’ o zugrăveală” şi a doua în care injuriile şi apelativele pline de politeţuri curg râuri. Dacă îl mai întreabă şi de autorizaţii, are frigiderul plin pentru un an întreg.
Peste toate cele de mai sus, concluzia, în opinia mea, este aceea că, trebuie să constituie un motiv serios de îngrijorare şi reflexie existenţa tuturor acestor modificări aduse apartamentelor.
Astfel, Legea 51/1991 modificata mentioneaza lucrarile ce se pot executa fara autorizatie:
ARTICOLUL 11 din Legea 51/1991 arata ca:
(1) Se pot executa fără autorizaţie de construire următoarele lucrări care nu modifică structura de rezistenţă şi/sau aspectul arhitectural al construcţiilor:
a) reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, atunci când nu se schimbă forma acestora şi materialele din care sunt executate;
b) reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară, dacă se păstrează forma, dimensiunile golurilor şi tâmplăriei, inclusiv în situaţia în care se schimbă materialele din care sunt realizate respectivele lucrări, cu excepţia clădirilor declarate monumente istorice, în condiţiile legii;
c) reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit;
d) zugrăveli şi vopsitorii interioare;
e) zugrăveli şi vopsitorii exterioare, dacă nu se modifică elementele de faţadă şi culorile clădirilor;
f) reparaţii la instalaţiile interioare, la branşamentele şi racordurile exterioare, de orice fel, aferente construcţiilor, în limitele proprietăţii, montarea sistemelor locale de încălzire şi de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate, precum şi montarea aparatelor individuale de climatizare şi/sau de contorizare a consumurilor de utilităţi;
g) reparaţii şi înlocuiri la pardoseli;
h) lucrări de reparaţii, înlocuiri ori reabilitări fără modificarea calităţii şi formei arhitecturale a elementelor de faţadă, dacă aceste lucrări nu se execută la construcţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b), astfel:
1. finisaje interioare şi exterioare – tencuieli, placaje, altele asemenea;
2. trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces;
3. lucrări de reabilitare energetică a anvelopei şi/sau a acoperişului – dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasă/şarpantă – la clădiri de locuit individuale cu cel mult 3 niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, respectiv situate în afara zonelor de protecţie a monumentelor şi/sau a zonelor construite protejate stabilite potrivit legii;
i) lucrări de întreţinere la căile de comunicaţie şi la instalaţiile aferente;
j) lucrări de investigare, cercetare, expertizare, conservare şi restaurare a componentelor artistice ale construcţiilor prevăzute la art. 3 lit. b), cu avizul Ministerului Culturii şi Cultelor şi al autorităţii administraţiei publice judeţene sau locale, după caz;
k) lucrări de foraje şi sondaje geotehnice pentru construcţii de importanţă normală sau redusă, situate în afara zonelor de protecţie instituite pentru zăcăminte acvifere;
l) lucrări de construcţii funerare subterane şi supraterane, cu avizul administraţiei cimitirului.
m) lucrări de compartimentare provizorie nestructurală.
(2) Se pot executa fără autorizaţie de construire şi lucrări pentru amplasarea de tonete, pupitre acoperite sau închise, destinate difuzării şi comercializării presei, cărţilor şi florilor, care sunt amplasate direct pe sol, fără fundaţii şi platforme, precum şi fără racorduri şi/sau branşamente la utilităţi urbane, cu excepţia energiei electrice.
(3) Dacă lucrările prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor prevăzute la lit. e) şi j), se execută la construcţiile menţionate la art. 3 lit. b), este obligatorie emiterea autorizaţiei de construire.
ARTICOLUL 18 DIN ORDINUL 839/2009 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii 50/1991 arata ca:
Lucrări care se exceptează de la autorizare :
(1) Se exceptează de la autorizare categoriile de lucrări de construcţii cu grad ridicat de repetabilitate, care nu modifică structura de rezistenţă, caracteristicile iniţiale ale construcţiilor sau aspectul arhitectural al acestora, specificate la art. 11 alin. (1) din Lege.
(2) Potrivit prevederilor art. 11 alin. (3) din Lege, este obligatorie emiterea autorizaţiei de construire pentru lucrările prevăzute la alin. (1), dacă acestea se execută la construcţii monumente istorice, la construcţii din zonele de protecţie ale monumentelor şi din zonele construite protejate sau la construcţiile care au valoare arhitecturală ori istorică deosebită, stabilită ca atare prin documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism aprobate, cărora le sunt aplicabile prevederile art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 10 lit. a) şi b) din Lege.
(3) În înţelesul prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a) din Lege, dacă în vederea schimbării destinaţiei unor spaţii interioare existente astfel cum este definită în anexa nr. 2 la Lege, nu se realizează lucrări de construcţii pentru care legea prevede emiterea unei autorizaţii de construire, nu este necesară emiterea acestui act.
(4) În aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) lit. h) din Lege, se exceptează de la autorizare – dacă nu se execută la construcţiile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) din Lege – lucrările de reparaţii, înlocuiri ori reabilitări privind:
a) finisaje interioare şi exterioare – tencuieli, placaje, altele asemenea;
b) trotuare, ziduri de sprijin ori scări de acces;
c) lucrări de reabilitare energetică la clădiri de locuit individuale cu cel mult trei niveluri, care nu sunt monumente istorice clasate sau în curs de clasare, respectiv sunt situate în afara zonelor de protecţie a monumentelor şi/sau a zonelor construite protejate stabilite potrivit legii.
(5) Lucrările prevăzute la alin. (4) lit. c) au ca obiect reabilitarea energetică a:
a) anvelopei – partea opacă şi/sau partea vitrată – dacă acestea nu conduc la modificarea calităţii şi formei arhitecturale a elementelor de faţadă;
b) acoperişului clădirii – dacă nu se schimbă sistemul constructiv al acestuia, respectiv terasă/şarpantă.
c) instalaţiilor interioare de încălzire şi de preparare a apei calde de consum.
Se încarcă comentariile...
