O tânără arsă cu ulei încins în bucătăria unui restaurant KFC cere daune morale de 200.000 de euro. Cum s-a petrecut incidentul

U.S. Food Network SA, compania care deţine în România lanţul de restaurante KFC, a fost obligată, alături de un fost angajat, să îi achite daune morale unei tinere arse cu ulei încins în bucătăria unui restaurant dintr-un mall bucureştean. Decizia nu este definitivă, procesul fiind în fază de recurs la instanţa supremă.

O tânără arsă cu ulei încins în bucătăria unui restaurant KFC din Bucureşti cere, într-un proces aflat acum pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, daune morale de 200.000 de euro. Incidentul în urma căruia tânăra a suferit arsuri pe 20 la sută din suprafaţa corpului a avut loc în 29 iunie 2016. Tânăra se afla în bucătăria KFC împreună cu un coleg care voia să filtreze uleiul folosit la maşina de cartofi (friteuză). Aparatul s-a vărsat, iar uleiul încins la aproape 200 de grade s-a vărsat. Tânăra a alunecat şi a căzut în balta de ulei încins, suferind arsuri pe 20 la sută din suprafaţa corpului.

Fosta angajată a KFC i-a dat în judecată pe colegul său şi compania care deţine lanţul de restaurante KFC în România, cerând daune morale de 200.000 de euro. Prima fază a procesului s-a judecat la Tribunalul Ilfov. La proces, un martor, coleg de muncă al tinerei, a declarat că înaintea producerii accidentului, atât el, cât şi colegii săi s-au plâns managerului şi trainerului KFC că dispozitivul în care se strângea uleiul utilizat nu era dotat corespunzător, în sensul că trebuia ridicat în timpul manevrării sale.

Martorul a mai declarat că la două zile după accident, dispozitivului i s-au montat picioruşe, pentru a nu mai fi necesar să fie scos şi ridicat. Martorul a mai declarat că înainte de angajare, nici el şi nici colegul care a vărsat uleiul nu au fost instruiţi cu privire la manevrarea dispozitivului care a produs accidentul, instruirea fiind făcută la câteva zile după producerea accidentului. 

Acelaşi lucru l-a declarat şi tânărul care a vărsat uleiul încins. Angajatul a arătat că „tancul de filtrare a uleiului prezenta probleme de natură tehnică, în sensul că nu avea anumite picioruşe şi a fost reparat abia după producerea accidentului, iar angajatorul nu le-a pus la dispoziţie lucrătorilor echipament de lucru sau de protecţie specific activităţii prestate”. Tânăra care a deschis procesul a confirmat şi ea spusele celor doi martori arătând că „dispozitivul cu ulei încins avea anumite probleme tehnice şi nu i-a fost pus la dispoziţie echipament de protecţie”. Din aceste motive, Tribunalul Ilfov a decis că vinovată de producerea incidentului este compania, obligând U.S. Food Network SA să îi achite fostei angajate daune morale de 200.000 de euro.

Angajaţii, acuzaţi de companie că au minţit în proces

Sentinţa Tribunalului Ilfov a fost atacată cu apel, care s-a judecat la Curtea de Apel Bucureşti. Reprezentanţii U.S. Food Network SA au arătat că aparatul din care a fost vărsat uleiul încins nu avea nicio defecţiune, cei trei angajaţi (tânăra arsă, tânărul care a vărsat uleiul şi martorul) depunând în instanţă mărturii mincinoase.

„Friteuza era dotată corespunzător, fiind imposibil ca instanţa, peste înscrisuri, să reţină culpa societăţii doar pe baza declaraţiilor coroborate ale celor trei angajaţi implicaţi în accident, declaraţii subiective, aceştia fiind direct interesaţi să se disculpe cu privire la încălcarea procedurii de lucru şi a normelor SSM cu privire la care fuseseră instructaţi şi pe care şi le însuşiseră prin semnătură. O simplă analiză a probatoriului ar fi fost de natură sa demonstreze instanţei faptul că echipamentul funcţiona în parametri tehnici normali”, a arătat compania în cererea de apel depusă la Curtea de Apel Bucureşti.

În acelaşi document, compania arată că „dovada că declaraţiile martorului sunt inexacte şi mincinoase este şi faptul că acesta a menţionat că tancul de filtrare a uleiului prezenta probleme de natură tehnică în sensul că nu avea anumite picioruşe şi a fost reparat abia după accident, în condiţiile în care din descrierea făcută friteuzei si sistemului de filtrare, rezultă că aceasta avea acele picioruşe despre care vorbeşte martorul. Mai mult, acesta nu a semnalat niciun moment (contrar afirmaţiilor făcute în fals) faptul că ar fi o problemă tehnică cu aceste maşini”.

„Această modalitate defectuoasă de efectuare a procedurii de filtrare a fost agreată de toţi cei trei angajaţi, aceştia asumându-şi eventuale riscuri rezultate din utilizarea defectuoasă a aparatului, prin necomunicarea şefului superior a neregulilor constatate, sens în care face trimitere la interogatoriul administrat. Aşadar, reclamanta însăşi nu a respectat obligaţiile pe care le avea în ziua incidentului, mai mult, prin răspunsurile date la interogatoriu a deturnat cele întâmplate, ascunzând adevărul. Tot prin mărturie mincinoasă şi pentru a induce în eroare instanţa, cei trei au arătat că nu au fost instruiţi la angajare, menţiune combătută de dovezile aflate la dosarul personal al fiecăruia, respectiv fişele de instruire periodică”, au mai arătat reprezentanţii companiei în proces.

Curtea de Apel: „Friteuza avea montate picioare”

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au decis că susţinerile angajaţilor potrivit cărora friteuza din care a fost vărsat uleiul încins prezenta defecţiuni tehnice nu se susţin. „Este de observat că friteuza avea montate picioare, situându-se astfel în locaşul de sub hotă în poziţie firească de funcţionare, iar la momentul extragerii din locaş, pârâtul o ridică de partea anterioară şi o deplasează către tancul de filtrare, săltând-o peste acesta, moment în care friteuza se dezechilibrează şi se răstoarnă pe podea, cel mai probabil şi din cauza balansului indus masei de ulei ca urmare a deplasării şi ridicării friteuzei din locaşul de sub hotă către tancul de filtrare”, au arărat judecătorii Curţii de Apel, care au reţinut că vina pentru producerea incidentului îi aparţine angajatului care manevra aparatul.

„Vinovăţia rezultă din împrejurarea că pârâtul a acţionat contrar procedurilor interne de lucru, fără a lăsa uleiul să se răcească şi manipulând friteuza de o manieră contrară procedurilor. Mai mult, independent de procedura de lucru şi de instructajul specific, reprezintă o chestiune de minimă raţiune pentru o persoană cât de cât diligentă faptul că manipularea unei cantităţi considerabile de ulei încins la circa 170 de grade poate cauza accidentări cu efecte grave şi ireversibile, aşa încât nu poate fi tratată cu lejeritate o astfel de manieră uşuratică de a derula activitatea”, au mai arătat judecătorii care au decis diminuarea daunelor morale de la 200.000 de euro la 80.000 de euro, sumă pe care compania trebuie să o achite în solidar cu angajatul considerat responsabil de producerea accidentului.  

„Suma de 80.000 euro constituie o reparaţie justă şi echitabilă a prejudiciului moral suferit de reclamantă, raportat la probele administrate în cauză”, au mai arătat judecătorii Curţii de Apel Bucureşti, a căror decizie a fost atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Primul termen din recurs nu a fost încă stabilit.