Parlamentarii şi directorii din instituţii publice implicaţi în dosare cu iz penal. Dan Şova, urmărit penal pentru trafic de influenţă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De-a lungul timpului, mai mulţi deputaţi, senatori şi directori din cadrul instituţiilor publice din Bucureşti au fost implicaţi în scandaluri cu iz penal. Printre aceştia se numără nume sonore de pe scena politică românească, precum Dan Şova sau Oana Mizil.

Oana Mizil, trei ani de închisoare cu suspendare

Deputatul PSD în Parlamentul României, Oana Mizil a fost condamnată recent de magistraţii Curţii Supreme la trei ani de închisoare cu suspendare, în dosarul în care a fost acuzată de conflict de interese. Decizia magistraţilor nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs.

În afară de pedeapsa de trei ani de închisoare cu suspendare, instanţa îi interzice Oanei Mizil dreptul de a fi alesă în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie publică implicând exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie sau dreptul de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit deputatul Oana Mizil pentru săvârşirea infracţiunii pe o durată de 10 ani. Totodată, judecătorii au decis că dacă în şase ani săvârşeşte o nouă infracţiune, suspendarea executării pedepsei se va anula.

Oana Mizil

Concret, Oana Mizil este urmărită penal pentru conflict de interese după ce şi-ar fi angajat mama la biroul său parlamentar, fiind trimisă în judecată în toamna anului 2013. De asemenea, Oana Mizil ar fi avizat contractual individual de muncă prin care, în perioada mai 2009 – septembrie 2011, aceasta ar fi obţinut foloase material în valoare de peste 65.000 de lei.

Dan Şova, urmărit penal pentru trafic de influenţă

Dan Şova, senator PSD, este un alt nume celebru de pe scena politică românească care de-a lungul timpului a fost implicat în scandaluri care s-au lăsat cu acuzaţii grave. Spre exemplu, ieri, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a anunţat că Dan Şova este urmărit penal pentru trafic de influenţă, după ce ar fi acceptat, la solicitarea deputatului Viorel Hrebenciuc, să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse, pentru ca deputatul să nu execute o eventuală condamnare.

Potrivit procurorilor, în data de 17 octombrie, Viorel Hrebenciuc, lider al grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor, membru al Comitetului Executiv Naţional al partidului şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi-ar fi folosit influenţa faţă de Dan Şova, membru al aceluiaşi partid politic, în scopul de a-l determina să iniţieze o propunere legislativă privind amnistia şi graţierea unor pedepse, după cum notează Mediafax.

Procurorii susţin că, în timpul întâlnirii care a avut loc în acea zi, cei doi au discutat despre acuzaţiile aduse lui Hrebenciuc în dosarul privind retrocedările ilegale de păduri, despre condiţiile de incriminare a acestor fapte, dar şi despre riscul de a fi condamnat. Astfel, Viorel Hrebenciuc i-ar fi cerut lui Dan Şova să se asigure că va fi adoptată o lege de amnistie şi graţiere, solicitare pe care colegul său din PSD ar fi acceptat-o fără să stea prea mult pe gânduri.

image

Potrivit reprezentanţilor DNA, propunera a fost formulată pentru a se evita ca o eventuală condamnare a lui Viorel Hrebenciuc să fie pusă în executare, dar şi pentru „a evita executarea unei eventuale pedepse aplicate unui membru reprezentativ al partidului, care fusese condamnat nedefinitiv în primă instanţă pentru luare de mită, la pedeapsa închisorii“.

Potrivit Mediafax, surse judiciare susţin că membrul PSD condamnat, pe care Viorel Hrebenciuc voia să îl sprijinire prin adoptarea unei legi de amnistiere şi graţiere a pedepsei, este Miron Mitrea. Instanţa supremă l-a condamnat, în 15 octombrie, pe deputatul PSD Miron Mitrea la doi ani de închisoare cu executare, în dosarul de corupţie privind lucrările de construcţie făcute la locuinţa mamei sale, decizia nefiind definitivă.

Hrebenciuc i-ar fi promis colegului său din PSD, în schimbul intervenţiilor sale, că îl va sprijini să obţină funcţia de preşedinte al partidului din care cei doi fac parte, în dauna altor doi posibili contracandidaţi.

Cei doi ar mai fi discutat ca, în acelaşi context, colegul lui Viorel Hrebenciuc să îl determine pe ministrul Justiţiei să iniţieze un proiect de lege având ca obiect abrogarea articolului 13 din Legea 78/2000, respectiv „fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite“.

Şova ar fi promis că, în schimbul ajutorului acordat pentru a deveni preşedintele partidului, îl va determina pe ministrul Justiţiei să iniţieze un asemenea proiect, în condiţiile în care el nu poate deveni ministru al Justiţiei din cauza dosarului penal în care are calitatea de suspect.

„În schimb, Hrebenciuc Viorel i-a promis colegului său de partid că va convinge mai mulţi membri au partidului, aflaţi în sfera sa de influenţă, să îl susţină“, au mai precizat procurorii.

Purtătorul de cuvânt al PSD, Dan Şova, a declarat, la ieşirea din sediul DNA, că nu şi-a pus problema să fie şeful PSD şi că nu a vorbit niciodată cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, în legătură cu solicitările pe care, potrivit procurorilor anticorupţie, i le-ar fi făcut Viorel Hrebenciuc.

Şova a fost întrebat dacă s-a întâlnit în data de 17 octombrie cu Viorel Hrebenciuc, care i-ar fi cerut atunci să iniţieze o propunerea legislativă privind amnistierea şi graţierea unor pedepse, dar a răspuns negativ. De asemenea, întrebat dacă s-a întâlnit de atunci cu ministrul Justiţiei, purtătorul de cuvânt al PSD a spus că niciodată nu a vorbit cu Cazanciuc.

De asemenea, Direcţia Naţională Anticorupţie anunţa, în 13 august, că Dan Şova, la data faptelor reprezentant legal al SCA „Şova şi Asociaţii“, este urmărit penal pentru trei infracţiuni de complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Astfel, procurorii DNA anunţau că, în perioada 2007-2008, SCA „Şova şi Asociaţii“ a încheiat trei contracte de asistenţă juridică cu complexurile Turceni şi Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane lei.

Excursii în străinătate şi maşini din comisioane

Mădălin Dumitru, fostul şef al Direcţiei Infrastructură din cadrul Primăriei Capitalei, Mădălin Dumitru, îşi cumpăra autoturisme şi îşi plătea excursiile din străinătate din comisioanele pe care le pretindea pentru contractele derulate de municipalitate, după cum au anunţat procurorii în referatul întocmit în luna iunie, atunci când cereau şi arestarea preventivă a acestuia.

Procurorii DNA anunţau în vară că Mădălin Dumitru a luat mită două maşini de lux, 50.000 de euro şi 9.000 de lei, de la două firme, pentru a le obţine lucrări în subcontractare şi a recepţionat lucrări neefectuate la Pasajul Băneasa, fiind decontaţi în plus 701 metri de parapet, potrivit Mediafax.

image

Astfel, în perioada 2009 - 2014, în calitate de director general în cadrul Direcţiei Infrastructură din Primăria Capitalei, preşedinte al comisiilor de evaluare, preşedinte al comisiei de recepţie a lucrărilor, Dumitru a pretins şi primit de la o societate comercială foloase necuvenite de peste 9.200 de lei, constând în efectuarea unor lucrări de reparaţii, renovare, instalaţii, în materialele necesare şi în obiecte electrocasnice, pentru a-şi exercita influenţa în vederea atribuirii şi a derulării în bune condiţii a contractelor, precum şi pentru a aproba decontarea unor lucrări neefectuate.

Dumitru mai este acuzat că, prin recepţionarea unor lucrări neefectuate la obiectivul „Refacerea şi consolidarea structurii de rezistenţă a Pasajului denivelat suprateran Băneasa“, a creat premisele decontării de lucrări neefectuate în sumă de 372.636 lei fără TVA, respectiv la articolul deviz „Parapet metalic direcţional zincat“ au fost decontaţi în plus 701 metri de parapet nepus în operă.

De asemenea, în ordonanţa de reţinere din luna iunie se mai arăta că, în perioada 2009 - 2014, Mădălin Dumitru a primit de la reprezentanţii a două societăţi comerciale două autoturisme, un Mercedes şi un BMV X6, precum şi alte foloase necuvenite în cuantum de circa 50.000 de euro şi 9.000 de lei, în vederea obţinerii pentru acestea de lucrări în subcontractare, de avize sau aprobări, dar şi pentru efectuarea plăţilor la timp.

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite