Personalitatea artistică a prinţesei Nadeja Ştirbey

Fire romantică, cu înclinaţie spre reverie şi cu o imaginaţie foarte bogată, prinţesa Nadeja Bibescu Ştirbey şi-a înfrumuseţat viaţa cu activităţi creative, fotografia fiind una dintre pasiunile ei.

                                             Nadeja şi Barbu Ştirbey în grădina vilei de la Braşov

Prinţesa Nadeja Bibescu (1876-1955) era nepoata de bunic a domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848). Crescută în Germania, apoi căsătorită în 1895 la Geneva cu vărul ei, prinţul Barbu A. Ştirbey (1872-1946), viaţa tinerei intră într-o nouă etapă după sosirea în ţară.

Primele două decenii din viaţa cuplului s-au derulat în spaţiul vastei moşii de la Buftea, palatul bucureştean din Calea Victoriei nefiind locuit decât cu ocazia unor invitaţii în oraş sau a unor evenimente de familie (baluri, nunţi). Aşa cum reiese din corespondenţa purtată cu membrii familiei, Buftea a reprezentat căminul, Nadeja criticând atât clima, cât şi societatea bucureşteană, ea preferând un mod de viaţă retras. „În ceea ce mă priveşte, detest Bucureştiul şi niciodată nu sunt mai fericită decât când sunt departe de el“ – îi mărturisea tânăra lui George Topârceanu.

         Fotografie dăruită poetului G. Topârceanu pentru a ilustra poeziile din Adevărul literar şi artistic, 30   septembrie 1928, anul IX, nr. 408, prima pagină

Ca personalitate, Nadeja ţine de mentalitatea secolului al XIX-lea în care femeia era pregătită să fie soţia şi mama perfectă, mulţumindu-se sau creându-şi lumea ei. Prezenţa ei retrasă din spaţiul public, departe de intrigile saloanelor bucureştene şi de cronicile presei mondene, este atestată cel puţin până la momentul 1909. Prietenia cu prinţesa moştenitoare Maria le aduce onoarea de a găzdui o mare recepţie şi o petrecere câmpenească cu ocazia sosirii prinţului german. Bucurându-se de un statut privilegiat datorită familiei din care făcea parte, Nadeja a continuat totuşi să rămână în umbra soţului, importantă figură politică. Departe de a fi lipsită de inteligenţă sau talent, personalitatea artistică şi de promotoare a artelor şi operelor de binefacere nu poate fi trecută cu vederea.

                       Adevărul literar şi artistic, 30 septembrie 1928, anul IX, nr. 408, prima pagină

Apreciată de familie şi prieteni ca o soţie şi mamă devotată creşterii celor patru fiice, Nadeja se dedică total unor activităţi creative în spaţiul căminului ei: pictează, brodează, croieşte, ascultă muzică simfonică, cântă la pian şi vioară, scrie poezii, poveşti şi piese de teatru, comandă şi cultivă diferite plante în grădina sa, călăreşte, se ocupă de întregul complex de la Buftea.

                                    Nadeja cu aparatul de fotografiat Kodak în mână, prim-plan stânga

Dinainte de a se stabili în România, Nadeja era o fotografă amatoare, având un aparat Kodak pentru care comanda filmele la Paris, prin intermediul fratelui ei, George-Valentin Bibescu.

Astfel a imortalizat scene din viaţa familiei sale şi cadrul în care se desfăşoară aceasta, în ţară şi în străinătate. Pasiunea pentru fotografie este dovedită de zecile de albume care au ajuns până la noi şi care se află astăzi în fondurile Arhivelor Naţionale ale României. La aproximativ 100 de ani distanţă de epoca ei, putem să apreciem că a fost mai mult decât o pasiune, ajungând să treacă chiar graniţele ţării. Ştim că prin intermediul cumnatei ei, Martha Bibescu, faimosul artist Mariano Fortuny (1871-1949), stabilit la Veneţia, a fost atras de fotografiile făcute de Nadeja: „trebuie să-ţi transmit complimente din partea lui Fortuny, care vrea să te cunoască şi care a declarat că niciodată o femeie în lumea asta nu a avut un «obiectiv» mai inteligent decât al tău. Îţi admiră mult fotografiile...“ (Sursa: A.N.R., fototecă, album 84, f. 44)

Surse foto de familie: Arhivele Naţionale ale României, fototeca, fond Barbu Ştirbey